CAPTURAREA SISTEMULUI JUDICIAR ROMÂNESC: Mecanisme oligarhice, disfuncționalități sistemice și imperativul reformei

Raport de analiză strategică asupra stării justiției în România

SUMAR EXECUTIV

CONTEXT

Prezentul raport sintetizează constatările formulate în cadrul consultărilor desfășurate la nivel prezidențial cu reprezentanți ai principalelor asociații profesionale ale magistraturii române (Forumul Judecătorilor din România, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Inițiativa pentru Justiție). Documentul identifică disfuncționalități sistemice grave care afectează independența magistraturii și funcționarea statului de drept în România.

---

CONSTATĂRI PRINCIPALE

1. CAPTURARE OLIGARHICĂ LA NIVEL APICAL

5 membri din Secția pentru judecători a CSM exercită control extensiv asupra întregului sistem judiciar prin:

• Desemnarea președintelui ÎCCJ fără criterii transparente

• Control asupra numirilor în funcții de conducere la toate nivelurile

• Auto-perpetuare prin influențarea alegerilor viitoare în CSM

• Lipsa totală a mecanismelor de autocorecție

2. ÎNCĂLCĂRI ALE STANDARDELOR INTERNAȚIONALE

• Comisia de la Veneția: Două avize cu recomandări ignorate sistematic

• CJUE: Hotărârea C-877/21 (2023) constată utilizarea Inspecției Judiciare pentru control politic

• OCDE: Critici privind lipsa meritocraţiei în promovări

• OSCE: Recomandări privind transferurile, delegările și mutările între secții - neimplementate

3. INSTRUMENTALIZAREA INSPECȚIEI JUDICIARE

• Dublu standard: Magistrați cu comportamente grave nesancționați; alții excluși pentru “activitate benignă”

• Cazul Dănileț: Magistrații care au decis excluderea (anulată de ÎCCJ) au fost promovați în funcții cheie

• Concurs fraudat 2023: Catalogat de vicepreședintele CSM drept “simulacru”

• Efect intimidare: Stare generalizată de teamă și autocenzură

4. NUMIRI POLITICE OPACE

“Tema cea mai gravă”: Procurorul General, șeful DNA, șeful DIICOT - numiți prin mecanisme netransparente

• Se cunoaște dinainte cine va fi numit

• “Mișcări de trupe” și “oameni în cărți”

• Magistrații profesioniști nu mai concurează

5. DEFICIT CRITIC DE RESURSE

• Schema de personal neactualizată din anii ‘90

• Exemplu Parchetul Gherla: 2 procurori + 1 stagiar pentru 3000+ dosare

• România NU are poliție judiciară (încălcare constituțională din 2003)

• Polițiști trimiși la activități administrative în loc de investigații

6. RESTRÂNGEREA INDEPENDENȚEI PROCURORULUI

Ordinul 344/2023: Procurorul de ședință NU mai poate (fără aprobare ierarhică):

• Solicita achitarea

• Modifica încadrarea juridică

• Schimba măsura preventivă

• Validat de justiție în ciuda contestațiilor

7. MANIPULAREA SISTEMULUI ECRIS

• Preluarea serverelor de la MJ de către CSM sub pretextul “independenței”

• Versiuni noi: Permit repartizarea “coperților goale” cu date completate ulterior

• Lipsă audit independent asupra repartiției aleatorii

• 2024: Excluderea procurorilor din acces - “au aflat din presă”

---

AMENINȚĂRI STRATEGICE

La adresa statului de drept:

• Transformarea independenței în autarhie corporatistă

• Risc de impunitate sistemică

• Validare prin pasivitate a corupției

La adresa capacității operaționale:

• Exodus de magistrați cu experiență

• Imposibilitatea anchetării infracțiunilor complexe

• Deteriorarea încrederii publice în justiție

Continuitate istorică:

• Rețele de putere moștenite din comunism adaptate și evoluate

• Mascarada juridică din 1989 (executarea Ceaușescu, mineriade)

• “Sistemul a învins” reformatorii (Emil Constantinescu)

---

RECOMANDĂRI PRIORITARE

URGENT

1. Eliminarea jocurilor politice în numirile în funcții de conducere (PRIORITATE ABSOLUTĂ)

2. Trecerea poliției judiciare la Ministerul Public

3. Simplificarea procedurii de revocare a membrilor CSM

4. Restabilirea accesului procurorilor la ECRIS

IMPORTANT

5. Reforma Inspecției Judiciare: Mandat unic, repartizare aleatorie, posibilitate recuzare

6. Eliminarea subiectivității în promovări: Examene obiective, eliminare interviuri sau reducere pondere

7. Trecerea Sistemului Național de Interceptări (justiție penală) la MP

8. Protecția avertizorilor de integritate în magistratură

REFORMĂ STRUCTURALĂ

9. Modificarea structurii Colegiilor de conducere (reprezentativitate reală)

10. Consimțământ obligatoriu pentru mutări între secții (protecție ca la ÎCCJ)

11. Criterii obiective și ierarhizate pentru transferuri, delegări

12. Actualizarea schemelor de personal după volumul real de muncă

13. Majorarea taxelor judiciare de timbru

14. Alocare completuri dedicate pentru dosare complexe DNA/DIICOT

15. Transparență sporită: Republicare hotărâri colegii, publicare decizii Inspecție

---

FACTORI DE SUCCES

Condiție esențială exprimată de magistrați:

“Este extrem de important mesajul politic care se transmite. Dacă oamenii văd susținere politică, dacă sunt lăsați să lucreze, oamenii VOR lucra.”

Precedent pozitiv invocat:

“Așa ceva s-a întâmplat acum 20 de ani. Când a existat un mesaj politic important, justiția a funcționat.”

Elemente critice:

1. Voință politică clară și constantă

2. Mesaj public ferm de susținere

3. Transparență în implementare

4. Audit independent și cuprinzător

5. Responsabilizare efectivă pentru abuzuri

---

RISCURI ÎN ABSENȚA REFORMEI

• Perpetuarea oligarhiei judiciare și a mecanismelor de control

• Agravarea deficitului de încredere publică

• Incapacitatea de combatere a corupției complexe

• Migrația magistraților competenți din sistem

• Incompatibilitate cu standardele UE → risc procedură infringement

• Invalidarea democratică a proceselor electorale și instituționale

---

CONCLUZIE

Evaluare: Sistemul judiciar românesc traversează o criză sistemică profundă care nu poate fi rezolvată prin mecanisme endogene.

Natura problemei: Nu este vorba doar de persoane, ci de mecanisme și structuri care trebuie destructurate. “Dacă nu se schimbă sistemul, se va reseta cu alte persoane.”

Imperativ strategic: Reforma nu este opțiune, ci necesitate imperativă pentru respectarea angajamentelor internaționale, consolidarea statului de drept și restabilirea încrederii cetățenilor.

Fereastră de oportunitate: Timpul disponibil pentru intervenție se scurtează, iar costul inacțiunii crește exponențial.

---

CUPRINS

I. CONTEXT ȘI CADRU NORMATIV

1.1 Participanți și reprezentativitate

• Asociații profesionale reprezentate

• Paliere ale sistemului judiciar acoperite

1.2 Standarde internaționale încălcate

• 1.2.1 Comisia de la Veneția

• 1.2.2 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

• 1.2.3 Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)

• 1.2.4 Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)

---

II. ANALIZA AMENINȚĂRILOR SISTEMICE

2.1 Capturarea oligarhică a structurilor de conducere

• 2.1.1 Concentrarea puterii la nivel apical

• 2.1.2 Oligarhia judiciară consolidată

2.2 Eroziunea garanțiilor procedurale și a transparenței

• 2.2.1 Procedura cercetării disciplinare

• 2.2.2 Procedura de transfer

• 2.2.3 Promovarea în funcții de conducere

2.3 Numirile politice în funcții cheie

• Procesul actual – structură viciată

• Realitatea operațională

• Aplicare concretă

---

III. MECANISME DE CONTROL ȘI CAPTURARE INSTITUȚIONALĂ

3.1 Inspecția Judiciară – instrument de coerciție

• 3.1.1 Practici abuzive sistematice

• 3.1.2 Concursul fraudat din 2023

• 3.1.3 Structura actuală și conflicte de interese

• 3.1.4 Impact psihologic și inhibare sistemică

3.2 Manipularea sistemului de repartizare aleatorie (ECRIS)

• 3.2.1 Preluarea controlului infrastructurii IT

• 3.2.2 Vulnerabilități tehnice

• 3.2.3 Cazuri de manipulare concretă

3.3 Puterea excesivă a președinților de instanță (din 2022)

• 3.3.1 Atribuții discreționare extinse

• 3.3.2 Structura viciată a Colegiului de conducere

3.4 Ordinul 344/2023 – restrângerea independenței procurorului

• 3.4.1 Context și modalitate de adoptare

• 3.4.2 Conținut restrictiv

• 3.4.3 Contestație judiciară și anomalii procedurale

• 3.4.4 Efecte operaționale documentate

3.5 Consiliul Superior al Magistraturii – disfuncționalități majore

• 3.5.1 Denaturarea rolului constituțional

• 3.5.2 Lipsa consultării și comunicării

• 3.5.3 Simplificarea procedurii de revocare

---

IV. DEFICIENȚE OPERAȚIONALE ȘI PROCEDURALE

4.1 Accesul în magistratură

• Probleme cu interviul de admitere

• Schimbarea paradigmei de recrutare

4.2 Promovarea în funcții de execuție

• Sistem subiectiv actual

• Exemplificări concrete

4.3 Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)

• Ineficiență structurală

• Funcție reală identificată

4.4 Sistemul Integrat de Monitorizare a Activității (SMIA)

• Încălcări ale principiilor fundamentale

• Mecanism operațional

4.5 Dublu standard în cazuri de violență domestică

• Caz Târgoviște

• Caz Turnul Măgurele

---

V. CAZURI CONCRETE ȘI MODUS OPERANDI

5.1 DNA – Cazul Procuroarei Dereuși Laura

• Modificare legislativă crucială din 2022

• Cronologia cazului

• Concluzii operaționale

5.2 Promovarea sistemică a responsabililor pentru abuzuri

• Cazul Dănileț – consecințe pentru decidenți

• Pattern identificat

---

VI. IMPACT ASUPRA CAPACITĂȚII OPERAȚIONALE

6.1 Deficit de resurse umane

• 6.1.1 Schema de personal neactualizată

• 6.1.2 Plecare masivă la pensie

• 6.1.3 Consecințe operaționale

6.2 Lipsa poliției judiciare

• 6.2.1 Context constituțional și legal

• 6.2.2 Consecințe practice

• 6.2.3 Conflicte de interese în comunități mici

6.3 Realități despre volumul de muncă

• 6.3.1 Comparație internațională

• 6.3.2 Diferențe judecător vs. procuror

• 6.3.3 Dosare complexe (DNA/DIICOT)

6.4 Sistemul Național de Interceptări

• Problema structurală

• Evaluare

6.5 Degrevarea procurorilor – priorități greșite

• 6.5.1 Ordinele de protecție

• 6.5.2 Dosarele civile

---

VII. EVALUAREA CONFORMITĂȚII CU STANDARDELE INTERNAȚIONALE

7.1 Încălcări ale principiului separației puterilor

• Filozofia constituțională

• Criză sistemică identificată

7.2 Criză de încredere și identitate

• 7.2.1 Natura crizei

• 7.2.2 Distorsiuni fundamentale

7.3 Aplicarea legii – probleme sistemice

• Încălcări documentate

• Consecințe evaluate

7.4 Contextualizare istorică

• 7.4.1 Dosare fundamentale din 1989

• 7.4.2 Continuitate structurală

7.5 Evaluarea președinților – critică constructivă

• 7.5.1 Emil Constantinescu

• 7.5.2 Traian Băsescu

• 7.5.3 Klaus Iohannis

---

VIII. PROPUNERI DE REMEDIERE

8.1 PRIORITATE ABSOLUTĂ: Eliminarea jocurilor politice în numiri

• Viziune strategică

• Măsuri propuse

8.2 Reforma accesului în magistratură

• Eliminarea interviului

• Alternative propuse

8.3 Reforma promovării în funcții de execuție

• Propunere principală

• Raționament

8.4 Reforma funcțiilor de conducere

• Propunere echilibrată

8.5 Reforma Inspecției Judiciare

• 8.5.1 Măsuri privind mandatul

• 8.5.2 Repartizare aleatorie

• 8.5.3 Recuzare

• 8.5.4 Alternativa radicală

8.6 Reforma structurii instanțelor

• 8.6.1 Colegiul de conducere

• 8.6.2 Președintele instanței

• 8.6.3 Mutări între secții

• 8.6.4 Alegerea conducerilor

8.7 Delegări și detașări

• Perioade fixe și limitate

8.8 Transferuri

• Sistem transparent

8.9 Consiliul Superior al Magistraturii

• Simplificarea procedurii de revocare

• Împărțirea puterii

8.10 Protecția magistraților

• Extinderea protecției avertizorilor

8.11 Normarea muncii și eficiența sistemului

• 8.11.1 Taxe judiciare de timbru

• 8.11.2 Dosare complexe (DNA/DIICOT)

• 8.11.3 Cauțiune pentru judecarea în libertate

• 8.11.4 Estimarea cheltuielilor judiciare

• 8.11.5 Obținerea probelor

• 8.11.6 Normarea volumului de muncă

8.12 Reforma contravențiilor

• Revenirea la închisoare contravențională

8.13 Transparență sporită

• Măsuri concrete

• Problema actuală

8.14 Poliția judiciară – prioritate strategică

• Trecerea la Ministerul Public

8.15 Sistemul Național de Interceptări

• Trecere la Ministerul Public

8.16 Alte proceduri

• Cercetare disciplinară

• Proceduri de contencios

---

IX. MESAJUL POLITIC ȘI VOINȚA DE SCHIMBARE

9.1 Condiția esențială

9.2 Efectul susținerii politice

9.3 Precedent pozitiv

9.4 Întrebarea fundamentală

9.5 Necesitatea intervenției externe

9.6 Rolul instituției prezidențiale

9.7 Societatea și responsabilitatea

---

X. CONSIDERAȚII FINALE

10.1 Natura problemei

10.2 Magistrați de bună credință

10.3 Lipsa de curaj – explicabilă

10.4 Motivele semnării memoriului

10.5 Transparență și verificări

10.6 Necesitatea auditării

10.7 Contextul european și internațional

10.8 Evaluarea întâlnirii și continuitate

---

XI. CONCLUZII EXECUTIVE

11.1 Evaluare strategică

11.2 Amenințări identificate

11.3 Recomandări prioritare

• NIVEL 1 - URGENT

• NIVEL 2 - IMPORTANT

• NIVEL 3 - REFORMĂ STRUCTURALĂ

11.4 Factori de succes

11.5 Riscuri în absența reformei

11.6 Mesaj final

---

RAPORT DE ANALIZĂ

I. CONTEXT ȘI CADRU NORMATIV

1.1 Participanți și reprezentativitate

Consultările au reunit reprezentanți ai principalelor asociații profesionale ale magistraturii:

• Forumul Judecătorilor din România

• Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor

• Inițiativa pentru Justiție

Participanții provin din diverse paliere ale sistemului judiciar: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), curți de apel, tribunale, Direcția Națională Anticorupție (DNA), parchete de pe lângă judecătorii și tribunale, precum și parchete militare.

1.2 Standarde internaționale încălcate

1.2.1 Comisia de la Veneția

Organismul a emis două avize distincte cu recomandări convergente:

• Restabilirea competențelor de urmărire penală a magistraților la DNA

• Reintroducerea examenelor meritocratice pentru funcții de conducere (vicepreședinți, procurori șefi adjuncți)

• Extinderea mandatului Procurorului General pentru asigurarea stabilității funcționale

• Eliminarea președinților de instanță din comisiile de evaluare

• Anomalie procedurală critică: Legile au fost adoptate înainte de publicarea avizului Comisiei, deși acesta fusese solicitat cu caracter de urgență

1.2.2 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

În contextul procesului de aderare a României:

• Critici referitoare la absența criteriilor meritocratice în promovarea magistraților

• Recomandarea implementării mecanismelor de protecție pentru avertizori de integritate în rândul judecătorilor și procurorilor

1.2.3 Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)

Recomandările de la Varșovia stipulează:

• Transferuri dispuse exclusiv pe baza unor criterii explicite și justificări transparente

• Delegări și detașări limitate temporal (maximum 6 luni, excepțional 1 an)

• Mutarea magistraților între secții doar cu consimțământ scris expres

1.2.4 Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)

Hotărârea din 11 mai 2023 (Cauza C-877/21):

• Constatare: Prerogativele Inspecției Judiciare au fost utilizate pentru exercitarea unui control politic asupra activității judiciare

• Încălcarea principiului independenței judiciare garantat de art. 19(1) din Tratatul UE

---

II. ANALIZA AMENINȚĂRILOR SISTEMICE

2.1 Capturarea oligarhică a structurilor de conducere

2.1.1 Concentrarea puterii la nivel apical

Mecanismul identificat:

• 5 membri din Secția pentru judecători a CSM exercită control extensiv asupra întregului corp al magistraturii

• Aceștia desemnează al 6-lea membru: președintele ÎCCJ (fără criterii transparente sau proceduri competitive)

• Această majoritate controlează:

  • Numirea președinților curților de apel

  • Promovările la ÎCCJ și la curțile de apel

  • Componența viitoare a CSM prin influențarea alegerilor

Caracteristici structurale:

• Deficit de reprezentativitate: În Secția pentru judecători a CSM, majoritatea (5 din 9 membri) provin de la ÎCCJ și curțile de apel, reprezentând o minoritate numerică a corpului magistraților, dar exercitând control asupra întregului sistem

• Auto-perpetuare: Sistemul asigură continuitatea controlului prin cooptare și promovare selectivă

• Lipsa mecanismelor de autocorecție: Puterea concentrată la vârf elimină posibilitatea unei reforme endogene

2.1.2 Oligarhia judiciară consolidată

Pattern-ul operațional:

Legile justiției din 2022 au fost elaborate de actori din interiorul sistemului care au identificat cu precizie “ce rotițe să scoată” pentru a crea disfuncționalități controlabile. Modificările legislative, deși aparent minore din perspectivă tehnică, generează efecte devastatoare asupra independenței funcționale.

Analogie descriptivă: “Colegiul de conducere format din membrii conducerii = ca și cum Parlamentul ar fi format din Guvern”

2.2 Eroziunea garanțiilor procedurale și a transparenței

2.2.1 Procedura cercetării disciplinare

Deficit de echitate procedurală:

• Magistratul cercetat dispune de mai puține drepturi decât un suspect sau inculpat în procedura penală

• Imposibilitatea participării la audierea martorilor

• Transparență zero în toate fazele procedurii

• Exemplu concret: Inspector propune clasare fără efectuarea cercetării → șeful direcției recomandă deschiderea anchetei → procurorul contestă → Secția pentru procurori respinge contestația

Dublu standard în aplicarea regimului disciplinar:

Magistrați nesancționați:

• Judecători propuși pentru funcția de ministru al justiției în timp ce exercitau atribuții judiciare

• Judecători cu postări pe rețele sociale care contravin deontologiei profesionale

Sancțiuni disproporționate:

• Cazul Dănileț: Excludere din magistratură pentru “activitate benignă”

  • Decizia anulată ulterior de ÎCCJ

  • Anomalie gravă: Magistrații care au dispus excluderea au fost promovați:

    • Secretar general al Ministerului Justiției

    • Director al Institutului Național al Magistraturii (INM)

    • Președinte al ÎCCJ

Consecințe operaționale:

• Stare generalizată de teamă și autocenzură

• Control exhaustiv asupra fiecărui aspect al carierei magistratului

• Atitudine indulgentă față de magistrați cu restanțe vechi, fără justificare obiectivă

2.2.2 Procedura de transfer

Deficiențe structurale:

• Criterii multiple, neierarhizate, fără pondere prestabilită

• Evaluatorii evidențiază selectiv doar criteriile care susțin soluția dorită

• “Jonglare” cu criterii care permite motivarea oricărei soluții

• Lipsă totală de predictibilitate

Cea mai mare teamă a judecătorilor de scaun: Mutarea fără consimțământ pe alt complet sau altă secție, în orice moment.

Anomalie legislativă: La ÎCCJ există cerința consimțământului expres pentru mutarea între secții (cu excepția secției penale), dar această protecție nu există la judecătorii, tribunale și curți de apel.

2.2.3 Promovarea în funcții de conducere

Sistem eminamente subiectiv:

Procedura constă în două probe cu ponderi egale (50%-50%):

1. Interviu cu susținerea proiectului managerial (subiectiv)

2. Test-grilă (obiectiv)

Probleme critice identificate la interviu:

• Candidații nu au acces la înregistrările interviurilor

• Note în “discordanță totală” cu percepția colegilor despre competența profesională

• Diferențele de punctaj sunt atât de mari încât nu pot fi compensate prin proba scrisă

• Se constată frecvent întrebări referitoare la:

  • Participarea/neparticiparea la proteste pe anumite tematici

  • Semnarea memoriilor asociațiilor profesionale

  • Aspecte fără corespondent în criteriile legale de evaluare

Întrebări inadmisibile documentate:

• Dacă au semnat memorii ale asociațiilor de judecători

• Despre sesizarea CJUE – creează “semnale subtile” de inhibare

• Cum se raportează la modificările deciziilor CSM în materie disciplinară

2.3 Numirile politice în funcții cheie

Procesul actual – structură viciată:

1. Ministrul Justiției formulează recomandări

2. Ministrul părăsește funcția, fără răspundere pentru recomandări

3. Secția pentru procurori din CSM avizează

4. Secția pentru procurori nu răspunde efectiv pentru activitatea Ministerului Public

Realitatea operațională:

• Se cunoaște dinainte identitatea viitorului numit

• Există “mișcări de trupe” și “oameni în cărți”

• Relații foarte apropiate între magistrați și factorii politici

• Magistrații profesioniști nu mai concurează, întrucât “se știe cine va fi”

Aplicare concretă:

• Procurorul General, șeful DNA, șeful DIICOT – toți numiți prin acest mecanism opac

Evaluare: Tema este calificată drept “cea mai gravă problemă” și “determinantă pentru societate” în configurarea viitoare a justiției.

---

III. MECANISME DE CONTROL ȘI CAPTURARE INSTITUȚIONALĂ

3.1 Inspecția Judiciară – instrument de coerciție

3.1.1 Practici abuzive sistematice

Pattern operațional identificat din 2018:

• Concentrare asupra magistraților vocali care au dezvăluit probleme publice

• Atingere la libertatea de exprimare – constatată în nenumărate cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), însă ignorate

• Acțiuni disciplinare împotriva tuturor asociațiilor profesionale

• Toți membrii conducerilor asociațiilor au fost supuși cercetărilor disciplinare

Mecanism de supraveghere extensivă:

• Monitorizare intensă a întregii activități profesionale

• Sesizări “prin proxy”: inculpați, petenți, avocați, reprezentanți ai societății civile

• Absența totală a transparenței în proceduri

Caz concret documentat: Procuror cu 20 de acțiuni disciplinare inițiate împotriva sa; sesizările formulate de acesta în calitate de șef de unitate au fost clasate “în bătaie de joc”.

3.1.2 Concursul fraudat din 2023

Caracterizare: Catalogat de vicepreședintele CSM drept “simulacru de concurs”

Anomalii constatate:

• Primii 10 candidați aleși: note ridicate

• Candidații următori: cu 20 puncte mai puțin

• Examen “cu cărțile pe masă” (literal), întrebări de dificultate minimă

• Candidați care au obținut 7 din 17 puncte la un examen simplist

3.1.3 Structura actuală și conflicte de interese

Problema mandatelor multiple:

• Inspectorii pot deține mai multe mandate consecutive

• Motivație financiară: sporuri salariale superioare

• Consecință: dorința de a nu “deranja” pentru menținerea în funcție

• Lipsa independenței în exercitarea atribuțiilor

Procedura actuală:

• Interviu: 30 puncte

• Test-grilă: 70 puncte

• În practică: toată lumea obține 65-70 puncte la grilă

• Proba definitorie devine interviul (cu pondere aparent mai mică)

3.1.4 Impact psihologic și inhibare sistemică

Efecte documentate:

• Judecătorii observă umilirea colegilor și dezvoltă teamă anticipativă

• Autocenzură generalizată

• Inhibare în luarea deciziilor profesionale

Cazuri exemplificative:

Judecătoarele Guluțanu și Panioglu:

• Excluse din funcție de 4-5 ori

• ÎCCJ a constatat anulitate absolută pentru 2 excluderi, pentru alte 2 le-a respins pe fond

• Nimeni nu a răspuns pentru aceste ilegalități repetate

• Mutate pe secții inadecvate (muncă, contencios administrativ) ca măsură de pedeapsă

• Utilizate ca “exemplu” pentru intimidarea altor magistrați

Cazul avertizorilor de integritate:

• Judecătoare de la Oradea sancționată pentru dezvăluirea informațiilor în presă

• Deși informațiile erau adevărate, CSM a considerat că “nu trebuie aduse la cunoștința publicului”

• Legea privind avertizarea în interes public nu se aplică judecătorilor

3.2 Manipularea sistemului de repartizare aleatorie (ECRIS)

3.2.1 Preluarea controlului infrastructurii IT

Cronologie și motivație:

• 2022: Serverele ECRIS prelúate de la Ministerul Justiției de către CSM

• Justificare oficială: “asigurarea independenței”

• Motivație reală identificată: Controlul surselor unde rămân urmele modificărilor

3.2.2 Vulnerabilități tehnice

Versiunile noi ale ECRIS:

• Permit repartizarea “coperților goale”

• Datele dosarului sunt completate ulterior

• Lipsă de audit independent asupra repartiției aleatorii

La Inspecția Judiciară:

• Algoritm de repartizare necunoscut

• Excluderi discreționare de inspectori fără criterii transparente

3.2.3 Cazuri de manipulare concretă

Delegări și detașări dubioase:

• Judecători delegați fără să fi solicitat la anumite instanțe

• Înființare de complete speciale pentru dosare specifice

• După judecarea dosarului-țintă: desființarea completului și delegare pe funcție de conducere

• Presiuni exercitate ani de zile asupra colegilor până la acceptarea delegării

3.3 Puterea excesivă a președinților de instanță (din 2022)

3.3.1 Atribuții discreționare extinse

Președintele instanței decide unilateral:

• Specializarea judecătorului

• Secția pe care lucrează

• Toate aspectele care influențează cariera

Consecințe operaționale:

• Mutarea pe altă secție poate avea impact mai mare decât o sancțiune disciplinară

• Judecător specializat ani de zile într-o materie poate fi mutat arbitrar

• Nu există protecție împotriva arbitrariului

3.3.2 Structura viciată a Colegiului de conducere

Post-2022: Colegiul format din membrii conducerii instanței

Deficit de reprezentativitate:

• NU reprezintă colectivul magistraților

• Lipsă de diversitate în procesul decizional

• Concentrare a puterii în mâinile unui grup restrâns

3.4 Ordinul 344/2023 – restrângerea independenței procurorului

3.4.1 Context și modalitate de adoptare

Cronologie:

• Semnat de Procurorul General în decembrie 2023

• Intrat în vigoare în ianuarie 2024

• Înainte: draft Scutea (neadoptat după consultare publică)

• Procurorul General actual a solicitat puncte de vedere, dar le-a ignorat

Contestație:

• 23 de procurori din București au formulat plângere prealabilă

• Consultări cu adjunctul Procurorului General Solomon – fără rezultat

3.4.2 Conținut restrictiv

Procurorul de ședință NU mai poate (fără aprobarea ierarhică prealabilă):

• Solicita achitarea inculpatului

• Modifica încadrarea juridică (nici în sensul agravării, nici al atenuării)

• Schimba măsura preventivă (ex: arestare preventivă ↔ arestare la domiciliu)

CONDIȚIE: Întocmire referat în scris + acordul șefului ierarhic

Întrebare fundamentală formulată: “Ne dorim un procuror obedient, orientat și disciplinat în deplină conformitate cu conducerea în instanța de judecată?”

3.4.3 Contestație judiciară și anomalii procedurale

Acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel București:

• Pe portal figura un judecător pregătitor, altul a soluționat cauza

• Judecător de la secția civilă a soluționat în contencios (materie de complexitate ridicată)

• Respins la CA București și la recurs la ÎCCJ (din 23 semnatari au rămas 12)

• Judecătoarea din contencios a promovat la ÎCCJ, dar judecă în civil

Status actual: Ordinul este în vigoare, validat de justiție

3.4.4 Efecte operaționale documentate

Asupra procurorilor semnatari:

• Șanse minime la promovarea la ÎCCJ

• Note sub minimul necesar pentru avansare

• Procuroare mutată “discreționar” de pe dosar major economic la secția judiciară

• Scoasă din dosar cu impact mediatic unde avea opinie diferită de conducere

Asupra parchetelor militare:

• Creștere exponențială a participării în instanță

• Consumare resurse operaționale limitate

La DNA – mutări suspecte:

• Cel puțin 3 cazuri documentate (unul prezentat în investigația Recorder)

• Procurori anchetatori cu 15-30 ani vechime

• Mutați brusc pe secția judiciară

• Considerați incomozi sau “sub radar”

3.5 Consiliul Superior al Magistraturii – disfuncționalități majore

3.5.1 Denaturarea rolului constituțional

CSM NU este:

• Parlament al magistraților

• Sindicat corporatist

CSM ESTE:

• Organ constituțional pentru funcționarea justiției în interes public

Problema identificată: Când CSM legitimează decizii prin vot intern, solidarități de castă și retorică despre “asalt asupra justiției”, încetează să fie garant al independenței și devine expresie a puterii fără control.

3.5.2 Lipsa consultării și comunicării

Post-2022 (după schimbarea orientării majorității în Secția pentru procurori):

• Consultări inexistente

• În 2022: sondaj CSM, puncte de vedere de la asociații, instanțe, parchete

• Legile au intrat în vigoare provocând problemele actuale

• Întâlnire recentă cu asociațiile profesionale – prea târziu

Caz concret de non-comunicare:

• Secția pentru judecători adoptă circulară de excludere a procurorilor din ECRIS

• Secția pentru procurori “au aflat din presă“

• Deși lucrează în același sediu

3.5.3 Simplificarea procedurii de revocare

Problema actuală:

• Procedură complexă de revocare a membrilor CSM

• Permite menținerea în funcție în ciuda abuzurilor

• Propunere: Simplificarea substanțială a procedurii

---

IV. DEFICIENȚE OPERAȚIONALE ȘI PROCEDURALE

4.1 Accesul în magistratură

Probleme cu interviul de admitere:

• Biletele cu subiecte nu sunt arhivate, ci distruse

• Lipsă totală de transparență

• CSM nu mai deține nici măcar întrebările utilizate

Schimbarea paradigmei de recrutare:

• Recrutarea prin INM a devenit excepție, nu regulă (opus sistemului inițial)

• Recrutare masivă din “surse externe” (magistrați cu 5+ ani vechime)

• Problemă: Cine sunt formatorii la INM? Mulți din zona Curții de Apel București

4.2 Promovarea în funcții de execuție

Sistem subiectiv actual:

• Evaluare hotărâri pronunțate (eminamente subiectivă)

• Paradox: Evaluare anuală: media 9 → Evaluare pentru promovare: media 6

• Proces de contestație durează ani → magistrații renunță

Exemplu concret:

• Rapoarte care “umilesc” anumite persoane

• Judecători cu note mici la capacitate promovați prioritar față de cei cu note mari

• Depunctări pe aspecte stilistice formale, fără legătură cu activitatea reală

• Profesor universitar de lingvistică căruia i se reproșează că nu stăpânește limba română

4.3 Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)

Ineficiență structurală:

• Doar 3 posturi ocupate din 14

• Procedură de selecție subiectivă, discreționară

• Nu încurajează procurorii competenți

Funcție reală identificată:

• Folosită pentru asigurarea impunității mai degrabă decât pentru investigații efective

4.4 Sistemul Integrat de Monitorizare a Activității (SMIA)

Încălcări ale principiilor fundamentale:

• Încalcă independența procurorului

• Încalcă nepublicitatea urmăririi penale

Mecanism operațional:

• Procurorii obligați să încarce declarații în sistem accesibil în timp real

• Persoane necunoscute din Ministerul Public au acces la dosare în derulare

• Explică cum dosare sunt “preluate” înainte de măsuri importante

4.5 Dublu standard în cazuri de violență domestică

Caz Târgoviște:

• Inculpat = unchi al consilierului ministrului de interne

• Dosar mutat imediat sub pretext neconvingător

• Alte 20-30 dosare similare “dispărute”

Caz Turnul Măgurele:

• Procuror cu 1 an vechime, singur la parchet, mii de dosare

• Caz tragic (victimă ucisă în ciuda ordinului de protecție)

• Procurorul General trimite echipă de control

• Raport “fulminant”, cerere de revocare

Concluzie: Aplicare selectivă a standardelor în funcție de conexiuni politice.

---

V. CAZURI CONCRETE ȘI MODUS OPERANDI

5.1 DNA – Cazul Procuroarei Dereuși Laura

Modificare legislativă crucială din 2022:

ÎNAINTE:

• Șeful putea infirma doar SOLUȚIA

• Doar pe motive de NELEGALITATE

ACUM:

• Șeful direcției poate infirma ORICE ACT al procurorului

• Toate actele necesită semnătura șefului (citații, solicitări către judecătorul de drepturi și libertăți)

Cronologia cazului:

1. Desemnare inițială:

   • Procuroare desemnată în dosar complex (80 volume → 300 volume)

   • Suspiciuni de legături între suspecți și conducerea DNA

2. Măsuri de protecție a dosarului:

   • A sistat interceptările pentru protejarea integrității dosarului

   • A obținut mandate de percheziție de la JDL (20 februarie)

   • JDL a analizat și aprobat, constatând “specializarea” suspecților

3. Blocare de către conducere:

   • Șeful secției a blocat executarea mandatelor timp de 10 zile

   • Întrebări intimidatorii: “De ce vrei să-i faci acelui suspect?”

   • Procuroarea a insistat pe procedură, dar execuția a fost blocată de facto

4. Revocare:

   • Desemnată inițial în dosar cu 56 suspecți

   • Conducerea a dorit să o scoată, ea a refuzat

   • Au identificat “aspecte care nu sunt în legătură cu activitatea”

   • Secția pentru procurori a CSM a apreciat ÎN UNANIMITATE că aspectele sunt “absolut nereale”

   • Cu toate acestea, șeful DNA a dispus REVOCAREA

Concluzii operaționale:

• Mecanism de neutralizare a procurorilor independenți

• Control al conducerii asupra anchetelor sensibile

• Ignorarea avizelor CSM când nu se aliniază cu interesul conducerii

5.2 Promovarea sistemică a responşabililor pentru abuzu

Cazul Dănileț – consecințe pentru decidenți:

După excluderea din magistratură (anulată ulterior de ÎCCJ), magistrații care au decis sancțiunea au fost promovați:

• Secretar general al Ministerului Justiției

• Director al Institutului Național al Magistraturii

• Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție

Pattern identificat: Sistemul recompensează aplicarea mecanismelor represive împotriva magistraților independenți.

---

VI. IMPACT ASUPRA CAPACITĂȚII OPERAȚIONALE

6.1 Deficit de resurse umane

6.1.1 Schema de personal neactualizată

Exemplu – Parchetul Gherla:

• Stoc: 3000+ dosare nesoluționate

• Flux: 1800 dosare/an

• Schemă neactualizată din anii ‘90

• La momentul relatării: 2 procurori + 1 stagiar (50% din schema completă) pentru 100% din volumul de muncă

6.1.2 Plecare masivă la pensie

Context:

• Tăieri salariale cu 10% în armată și poliție

• Plecări forțate prin politici inadecvate

• Sistem rămas cu “copii” fără experiență

• Criză de transmitere a expertizei: “Dinozaurii din sistem” dispar

6.1.3 Consecințe operaționale

Logica cantității:

• Contează numărul de dosare, nu calitatea

• Dosare complexe abandonate pentru statistici bune

• Efectul: Magistrații copleșiți nu au resurse pentru dizidență, menținerea majorității în stare de supunere

6.2 Lipsa poliției judiciare

6.2.1 Context constituțional și legal

Modificare Constituție 2003:

• Parchetul conduce și controlează cercetarea penală

• Exista proiect: înființare poliție judiciară la Ministerul Public

• După integrare în UE: proiectul a dispărut

Situația actuală:

• România NU are poliție judiciară

• La nivel de lege (încălcând Constituția): polițistul sub conducerea procurorului (NU a parchetului)

• Diferență esențială, nu întâmplătoare

• Polițistul răspunde pentru 80% din activități administrative în fața șefilor ierarhici (NU a Ministerului Public)

6.2.2 Consecințe practice

Exemplu pandemie:

• Polițiști specializați pe evaziuni fiscale trimiși la pichete, verificări COVID

• Dosarele s-au dus pe râpă

SICE (Serviciul de Investigare a Criminalității Economice):

• Proporție lucru efectiv în dosare: 1-2 zile/săptămână

• Restul: petiții, controle, împiațe

• Perioade speciale (brad, miel): luni întregi fără dosare penale

Probleme structurale:

• Polițist trebuie să respecte rigori CPP (fără pregătire juridică adecvată)

• Simultan: rutieră, administrative, contravenții

• Absurd să pretinzi cunoștințe și timp necesare

• Dosare cu probleme procedurale grave când ajung în instanță

6.2.3 Conflicte de interese în comunități mici

• Funcționari publici locali investigați de polițiști locali

• Imposibil: supraveghere tehnică, percheziții cu polițiști care depind de primarul localității

• Reducere permanentă a schemelor de polițiști și neocuparea posturilor

• Caracterizare: “dezastru”

6.3 Realități despre volumul de muncă

6.3.1 Comparație internațională

• Se muncește FOARTE mult comparativ cu alte țări

• Volume copleșitoare

• Tribunal Ilfov: 1300 dosare/an/judecător

• Curte de Apel: mult mai puține

6.3.2 Diferențe judecător vs. procuror

Procurorul în anchetă:

• Are echipă (ofițeri de poliție judiciară – când funcționează)

Judecătorul:

• SINGUR pe dosar de 300 volume + grefier

• Are simultan ALTE dosare

• 30-40% dosare penale = rutiere

6.3.3 Dosare complexe (DNA/DIICOT)

Caracteristici:

• Mulți inculpați, multe fapte

• Fiecare cu 2-3 avocați

• Avocații își permit să tragă de timp → prescripție

• Exemplu: “La cale de atac pe secție penală, dacă nu ai apel al parchetului, ești o instanță CEDO”

6.4 Sistemul Național de Interceptări

Problema structurală:

• Partea de securitate națională: rămâne la SRI și alte servicii

• Partea de justiție penală: TREBUIE să treacă la Ministerul Public

Evaluare: “Așa se întâmplă în toate țările civilizate”

Concluzie: Fără această trecere, sistemul se învârte în cerc.

6.5 Degrevarea procurorilor – priorități greșite

6.5.1 Ordinele de protecție

Situația actuală:

• Extrem de importante și fundamentale

• Dar: Cu ce altceva se mai ocupă procurorul?

• Soluție propusă: Să treacă la poliție sau instanțe

6.5.2 Dosarele civile

• Sunt chestiuni importante în civil

• Dar: Procurorii s-au făcut pentru dosare penale

• Nu pentru concluzii în dosare de expropiere

• Statul are consilieri juridici în ministere, poliție

• Întrebare: Trebuie procurorul în TOATE?

---

VII. EVALUAREA CONFORMITĂȚII CU STANDARDELE INTERNAȚIONALE

7.1 Încălcări ale principiului separației puterilor

Filozofia constituțională:

• Nicio autoritate să nu aibă putere absolută

• Repartizarea atribuțiilor între diverse autorități judiciare

• Fiecare să fie autonomă: CSM, ÎCCJ, Inspecția Judiciară

• Împrăștierea atribuțiilor (checks and balances)

Criză sistemică identificată:

• Criză a tuturor puterilor: legislativă, executivă, judecătorească

• Origine: Alterarea ciclică a separației puterilor

• Alterarea cooperării loiale și echilibrului reciproc

• În defavoarea interesului public și democrației

7.2 Criză de încredere și identitate

7.2.1 Natura crizei

• Criză socială, identitară și de încredere

• Criză a valorii de adevăr, principiilor și instituțiilor juridice

• Două componente: teoretică/conceptuală și practică

7.2.2 Distorsiuni fundamentale

Justiția nu este castă:

• Există pentru cetățeni, nu pentru magistrați

Independența:

• Nu privilegiu profesional

• CI garanție publică

Pericol identificat: Când independența devine autarhie și autonomia devine impunitate → statul de drept deturnat din interior

7.3 Aplicarea legii – probleme sistemice

Încălcări documentate:

• Aplicarea legii nu mai este imparțială, egală, previzibilă, fără favoritisme

• Încălcarea principiului priorității dreptului UE asupra dreptului național

• Decizii CEDO arată că standardul național creează risc de impunitate

• Retroactivitatea legii penale mai favorabile în cauze definitive de corupție și fraudă contra bugetului UE

• Golirea de conținut: Egalitate în fața legii, unitate de jurisprudență, egalitate de tratament

Consecințe evaluate:

• Justiția validează prin non-combat un mod de viață fără legătură cu munca cinstită

• Fără dreptate pentru oameni simpli

• Fără respect pentru banul public prin sancționarea corupților

7.4 Contextualizare istorică

7.4.1 Dosare fundamentale din 1989

Executarea Ceaușescu:

• Mascaradă juridică în loc de proces cu garanții legale

• Lipsa procesului public, legal, cu garanții

• Românii și democrația aveau nevoie de proces public

• Act de confiscare a puterii, justiției și democrației

Dosarele mineriadelor:

• Acte de confiscare similare

• Complicitatea și pasivitatea justiției

• Sistem de acoliți care a oprit procese juridice substanțiale

7.4.2 Continuitate structurală

Confiscarea libertăților în comunism:

• Libertate de mișcare, vorbire, alegere, asociere

• Libertate de a dispune de propriul corp

• Libertate de gândire, conștiință, religioasă

• Rezultat: Confiscarea demnității tuturor românilor

Rețele de putere:

• Ghem de minciuni și complicități

• Rețele de putere formală și informală

• S-au adaptat și evoluat în timp

7.5 Evaluarea președinților – critică constructivă

7.5.1 Emil Constantinescu

• Reformist, înconjurat de membri ai partidelor istorice

• După 4 ani: “Am fost învins de sistem”

• Capitulare forțată

7.5.2 Traian Băsescu

Pozitiv:

• Asumarea condamnării politice a comunismului

• Reabilitarea încrederii în justiție

Problematic:

• Final de mandat: rol de arbitru → jucător constituțional

• Gestionare deficitară a conflictului de interese (familie și apropiați)

• “Trei din echipa mea au arestat trei din echipa mea”

7.5.3 Klaus Iohannis

Probleme identificate:

• Răspuns inadecvat în comunicare și gestionare juridică în pandemie

• Restrângerea drepturi și libertăți (sancționată CEDO în multiple decizii)

• Răspuns inadecvat la marea corupție din achizițiile publice centralizate și urgentate

• Monopol în achizițiile publice fără răspuns adecvat

• Responsabilitate în garantarea procesului electoral corect

• Invalidat de CCR prin Hotărârea din 6 decembrie 2024

• Lipsa auditului al falimentului democratic

• AEP condusă de om politic când problema era banii publici în subvenții → media

---

VIII. PROPUNERI DE REMEDIERE

8.1 PRIORITATE ABSOLUTĂ: Eliminarea jocurilor politice în numiri

Viziune strategică: “Tema determinantă pentru societate: cum vrem să arate justiția?”

Măsuri propuse:

• Eliminarea totală a jocurilor politice în numirea șefilor de parchete

• Proces transparent, meritocratic

• Răspundere efectivă pentru recomandări

• “O dată pentru totdeauna să terminăm cu jocurile politice”

8.2 Reforma accesului în magistratură

Eliminarea interviului:

• Abolirea completă a interviului actual

• Înlocuire cu examen scris de gândire critică (model Facultatea de Psihologie)

Raționament: “Dacă dovedești gândire critică, poți fi magistrat corect”

Alternative propuse:

• Teste de gândire critică

• Evaluări psihologice

• Criterii obiective și verificabile

8.3 Reforma promovării în funcții de execuție

Propunere principală:

• Examen scris tip grilă (în locul evaluării subiective a hotărârilor)

Procedură eliminatorie bazată pe:

1. Număr de restanțe în redactare (proporțional cu volumul)

2. Medie de casări (proporțional cu numărul de dosare: 5 casări din 1500 ≠ 5 din 150)

3. Volum de muncă efectiv considerat

Raționament exprimat:

• Evaluarea hotărârilor este eminamente subiectivă

• “Flexibilitatea” în complet poate fi evaluată altfel

• Magistrații competenți se formează prin examene grele și periodice

• “Dacă uităm să dăm examene, devenim autosuficienți”

• “Trebuie să studiezi, să te pregătești. Nu-ți place, poți să pleci”

8.4 Reforma funcțiilor de conducere

Propunere echilibrată:

• Păstrarea interviului, dar cu greutate redusă

• Accent pe probe obiective

• Transparență: Acces la înregistrări

• Criterii clare, ierarhizate, cu pondere prestabilită

8.5 Reforma Inspecției Judiciare

8.5.1 Măsuri privind mandatul

Un singur mandat pentru inspectori:

• Raționament: asigurarea independenței

• Acum: pot avea mai multe mandate → vor să rămână → pot fi influențați

• Sporuri superioare → motivație să nu “deranjeze”

8.5.2 Repartizare aleatorie

Implementare sistem informatic:

• Repartizare aleatorie a cauzelor (ca la judecători)

• Eliminare a repartizării discreționare de către director

• Nu mai dă directorul dosare “cu dedicație”

8.5.3 Recuzare

Posibilitate de recuzare:

• Dacă se demonstrează parțialitate

• Redistribuire aleatorie la alt inspector

8.5.4 Alternativa radicală

Desfințarea Inspecției Judiciare:

• Crearea unui corp național de inspectori

• Desemnare aleatorie a câte 2 inspectori din zone opuse celei cercetate

• Se întorc în colective după cercetare (1-2 luni)

• Responsabilizare pentru modul de acțiune (precum magistrații răspund pentru erori judiciare)

8.6 Reforma structurii instanțelor

8.6.1 Colegiul de conducere

Revenirea atribuțiilor (pre-2022):

• Atribuții chiar ÎNTĂRITE față de perioada anterioară

Colegiu reprezentativ:

• NU doar membrii conducerii

• Reprezentare reală a judecătorilor instanței

• “Nu ca Parlamentul format din Guvern”

8.6.2 Președintele instanței

Diminuarea atribuțiilor:

• NU mai decide singur specializarea

• NU mai decide secția

8.6.3 Mutări între secții

Regula consimțământului:

• DOAR cu acordul scris al judecătorului

• Raționament: Mutarea poate afecta mai mult decât sancțiunea disciplinară

• Extinderea protecției de la ÎCCJ la toate nivelurile

8.6.4 Alegerea conducerilor

Propunere democratică:

• Șefi de secții, instanțe: aleși de colectiv

• Eventual de magistrați + grefieri împreună

• Reducerea mandatelor la 1 an și 6 luni

8.7 Delegări și detașări

Perioade fixe și limitate:

• Maximum 6 luni

• Excepțional 1 an

• Nu se mai acceptă practică de ani întregi

• Criterii explicite și justificare clară

8.8 Transferuri

Sistem transparent:

• Criterii ierarhizate

• Pondere prestabilită

• Justificare clară pentru aprobare/respingere

• Eliminarea “jonglării” cu criterii

8.9 Consiliul Superior al Magistraturii

Simplificarea procedurii de revocare:

• Facilitarea îndepărtării membrilor care abuzează de atribuții

Împărțirea puterii:

• Nicio autoritate cu putere absolută

• Repartizarea atribuțiilor între CSM, ÎCCJ, Inspecția Judiciară

• Fiecare autonomă

• Checks and balances efective

8.10 Protecția magistraților

Extinderea protecției avertizorilor de integritate:

• Aplicarea reglementării europene adaptate

• Magistrații să poată semnala nereguli fără teamă

• Eliminarea sancționării pentru dezvăluiri de interes public

8.11 Normarea muncii și eficiența sistemului

8.11.1 Taxe judiciare de timbru

Majorare substanțială:

• Acum sunt “derizorie“

• Descurajează cereri canatorii

• Partea care pierde suportă costul → responsabilizare

8.11.2 Dosare complexe (DNA/DIICOT)

Alocare dedicată:

• Un singur complet până la finalizare

• Completul se ocupă DOAR de acel dosar

• Termene de la zi la zi

• Evitarea prescripției

8.11.3 Cauțiune pentru judecarea în libertate

Model common law:

• “Ești acuzat de luare de mită 1 milion euro”

• “Vrei judecarea în libertate? Depui cauțiune pe măsura faptelor”

• Poate grăbi procesul

• Prezumție de nevinovăție păstrată

8.11.4 Estimarea cheltuielilor judiciare

Model ANGLO-SAXON:

• Părțile estimează de la început cheltuielile (avocați, experți)

• Exemplu: “eu 30.000€ avocații cei mai buni” vs “el 10.000€”

• Părțile știu la ce se expun

• Reestimări periodice obligatorii

• Resort pentru diminuarea litigiilor

• Compromisuri mai ușoare

Model GERMAN:

• Grile cu onorarii (ca la notari)

• Plafoane prestabilite

• Mai “socialist”

• Evită reduceri arbitrare de către instanță

8.11.5 Obținerea probelor

Împuternicirea avocaților:

• Avocații să poată obține probe de la terți în regim de urgență

• Pe baza cererii de măsuri asigurătorii (art. 203, 359 CPC)

• Cu plata unei cauțiuni

• Partajarea puterii cu mediul privat

• Nu expertise sau probe de durată

8.11.6 Normarea volumului de muncă

Propunere concretă:

• 100.000-200.000 pagini/an pe judecător

• Pentru ca judecătorul să poată efectiv citi toate paginile

• Altfel, cu dosare de 300 volume: “citești doar închizitorul”

Actualizarea schemelor de personal:

• Ocuparea efectivă a posturilor

• Actualizare după realitatea volumului de muncă (nu din anii ‘90)

• Rezolvarea subdimensionării deliberate

8.12 Reforma contravențiilor

Revenirea la închisoare contravențională:

• Pentru contravenții grave

• Cu prealabilă cercetare judecătorească

• Eventual cu cale de atac

• Ar muta aportul de muncă de la poliție la parchet

• Renunțare la înlocuirea amenzilor cu muncă în folosul comunității

8.13 Transparență sporită

Măsuri concrete:

• Republicarea obligatorie a hotărârilor de colegiu

• Restabilirea accesului procurorilor la ECRIS

• Publicare decizii Inspecție Judiciară

• Criterii obiective pentru promovări, transferuri, delegări

Problemă actuală (din 2022):

• Hotărârile de colegiu NU mai sunt publicate obligatoriu

• Nu mai există obligația legală de publicare pe portalul justiției

• Afectează transparența și înțelegerea cetățeanului

• Reduce controlul public asupra conducerii instanțelor

8.14 Poliția judiciară – prioritate strategică

TRECEREA POLIȚIEI JUDICIARE LA MINISTERUL PUBLIC:

• Prioritate: Pas mic dar extrem de important

• Model: Direcția Națională Anticorupție

• Infracțiuni corupție: nu doar cele de răsunet, ci în fiecare oraș și comună

• Instrumentate de parchete judecătorii și tribunale

• Nu ar necesita costuri extraordinare

• Indiciu al voinței politice reale de schimbare

8.15 Sistemul Național de Interceptări

Trecere la Ministerul Public:

• Partea de securitate națională: Să rămână la SRI și alte servicii

• Partea de justiție penală: Să treacă la MP

• “Așa se întâmplă în toate țările civilizate”

• Fără această trecere: ne învârtim în cerc

8.16 Alte proceduri

Cercetare disciplinară:

• Drepturi procedurale egale cu suspectul

• Acces la audierea martorilor

Proceduri de contencios:

• Accelerare (acum durează ani)

• Responsabilizarea magistratului pentru soluții arbitrare

---

IX. MESAJUL POLITIC ȘI VOINȚA DE SCHIMBARE

9.1 Condiția esențială

Citat cheie: “Este extrem de important mesajul politic care se transmite”

9.2 Efectul susținerii politice

Dacă există susținere politică clară:

• Oamenii VOR lucra

• Sunt pregătiți, competenți

• Lipsa: mesaj politic clar și susținere

9.3 Precedent pozitiv

Experiență istorică: “Așa ceva s-a întâmplat acum 20 de ani” “Când a existat un mesaj politic important, justiția a funcționat”

9.4 Întrebarea fundamentală

Ce vrem cu adevărat? “Este extrem de important ce vrem. Despre asta este vorba.”

Dacă societatea dorește ordinul actual:

• Un procuror obedient

• Fără independență în ședință

• Controlat de conducere

• Să-l aplicăm deschis

Dacă dorim altceva:

• Magistrat independent

• Responsabil pentru decizii

• Cu resurse și condiții

• Soluții există

9.5 Necesitatea intervenției externe

Lipsa de mecanisme de autoreglare:

• Sistemul NU se poate autoguvernează/autoregle

• Cei acuzați controlează mecanismele de investigare

• “Nu se pot cerceta singuri”

Intervenție legislativă necesară:

• Întrebare: Clasa politică își dorește cu adevărat schimbarea?

• Cine sunt beneficiarii sistemului actual?

9.6 Rolul instituției prezidențiale

Atribuții în limitele constituționale:

• Presiune publică pentru schimbare

• Facilitarea dezbaterii

• Auditare: neutră, obiectivă, transparentă, eficientă, completă

• Măsuri administrative, legislative, politice

9.7 Societatea și responsabilitatea

Reflecție critică: “Clasa politică este oglinda societății”

Întrebare pentru societate:

• Societatea își dorește o altfel de justiție?

• Fiecare trebuie să acționeze

---

X. CONSIDERAȚII FINALE

10.1 Natura problemei

Nu e vorba doar de persoane:

• Există o persoană văzută ca “chintesența răului”

• Dar: Dacă nu se schimbă sistemul, se va reseta cu alte persoane

• Mecanismele, căile, sistemul trebuie destructurate

• Altfel: “putregaiul va fi acolo”

Acțiune conjugată:

• Sistem în “moarte clinică” = acțiune conjugată

• Forțe interne + forțe externe

• Resuscitarea trebuie făcută tot conjugat

10.2 Magistrați de bună credință

Majoritatea tăcută: “Marea majoritate sunt colegi de bună credință” “Oameni care se chinuie efectiv să-și facă treaba”

• Nu se vede la televizor, nu s-a văzut în Recorder

• Nu trebuie blamați cei care nu au semnat sau nu sunt prezenți

Specificul profesiei:

• Judecătorii sunt “mai mult ascultători decât comunicatori”

• Natural reținuți, nu vorbărești

10.3 Lipsa de curaj – explicabilă

De ce magistrații nu vorbesc:

• Risc major în carieră – pot fi cercetați disciplinar, excluși

• Lipsa de alternative profesionale – după ani de magistratură, trebuie să dea același examen ca un absolvent

• Au familii și credite

• Cazuri concrete: colegi rămași “pe drumuri” pentru “delic de opinie”

Obligația de reținere:

• Vine la pachet cu profesia

• Dorință naturală de intimitate

• Dar la un moment dat trebuie să “ieși din zona de confort“

10.4 Motivele semnării memoriului

Perspective ale semnatarilor:

• Nu confirmă că aspectele din Recorder li s-au întâmplat personal

• Susțin dorința de deschidere și libertate de a semnala probleme

• Dorința ca aspectele semnalate să fie verificate serios (inclusiv penal)

• Nu trebuie “arătat cu degetul” transmițătorul mesajului

• Reacția greșită: CSM a atacat semnatarii în loc să verifice acuzațiile

10.5 Transparență și verificări

Ce trebuie să se întâmple:

• Toate cazurile prezentate să fie verificate serios

• Inclusiv verificări penale (nu doar disciplinare)

• Rezultatele să fie aduse la cunoștința publicului

• Doar astfel crește încrederea în magistrații de bună credință

10.6 Necesitatea auditării

Condiții pentru audit eficient:

• Nevoie de voința președintelui

• Auditare: neutră, obiectivă, transparentă, eficientă, completă

• Măsuri administrative, legislative, politice în marja atributelor constituționale

• Măsuri eficiente și efective (reale, nu formale)

Lipsa informațiilor:

• Magistrații nu au acces la informații necesare verificărilor

• Exemplu: ONPCSB a refuzat date unui judecător în caz de insolvență

• Parchetele militare: nu au acces la baze de date MAPN

• Pentru verificări simple: telefoane la top management sau adrese cu răspuns peste săptămâni

10.7 Contextul european și internațional

România - stat de drept, membru UE:

• Art. 2 și 19(1) din Tratatul UE sunt aplicabile

• Trebuie acceptată necesitatea modificării legilor justiției

• Profesia de magistrat e o “profesie tăcută” – faptul că atâția vorbesc public e “îmbucurător“

• Transparență și soliditate a argumentelor

10.8 Evaluarea întâlnirii și continuitate

Concluzii președinte:

• Extrem de utilă pentru profesioniști și public interesat

• Primă discuție, dezbatere care trebuie să continue

• Disponibilitate continuă pentru orice sugestie, sesizare

• Va exista spațiu pentru drept la replică pentru cei vizați

• Util ca publicul larg să înțeleagă condițiile de muncă

Angajament: “Discuțiile vor continua”

---

XI. CONCLUZII EXECUTIVE

11.1 Evaluare strategică

Sistemul judiciar românesc traversează o criză sistemică profundă, caracterizată prin:

1. Capturare instituțională la nivel apical prin concentrarea puterii în mâinile unui grup oligarhic restrâns

2. Eroziune severă a garanțiilor procedurale și a transparenței

3. Instrumentalizare a mecanismelor disciplinare pentru coerciție și control

4. Deficit cronic de resurse umane și tehnice

5. Încălcări repetate ale standardelor internaționale și europene

11.2 Amenințări identificate

Amenințare la adresa statului de drept:

• Transformarea independenței judiciare din garanție publică în autarhie corporatistă

• Risc de impunitate sistemică pentru abuzuri

• Validare prin pasivitate a ilegalităților și corupției

Amenințare la adresa capacității operaționale:

• Exodus de personal cu experiență

• Subdimensionare deliberată a resurselor

• Imposibilitatea anchetării efective a infracțiunilor complexe

11.3 Recomandări prioritare

NIVEL 1 - URGENT:

1. Eliminarea jocurilor politice în numirile în funcții de conducere

2. Trecerea poliției judiciare la Ministerul Public

3. Simplificarea procedurii de revocare a membrilor CSM

4. Restabilirea accesului procurorilor la ECRIS

NIVEL 2 - IMPORTANT:

1. Reforma Inspecției Judiciare (mandat unic, repartizare aleatorie, posibilitate recuzare)

2. Reforma procedurilor de promovare (eliminare subiectivitate, examene obiective)

3. Trecerea Sistemului Național de Interceptări (partea de justiție penală) la MP

4. Protecția avertizorilor de integritate

NIVEL 3 - REFORMĂ STRUCTURALĂ:

1. Modificarea structurii Colegiilor de conducere (reprezentativitate reală)

2. Consimțământ obligatoriu pentru mutări între secții

3. Criterii obiective și ierarhizate pentru transferuri și delegări

4. Actualizarea schemelor de personal

11.4 Factori de succes

Condiții esențiale:

1. Voință politică clară și constantă

2. Mesaj public ferm de susținere a reformei

3. Transparență în implementare

4. Audit independent și cuprinzător

5. Responsabilizare pentru abuzuri

11.5 Riscuri în absența reformei

Scenariu pesimist:

• Perpetuarea oligarhiei judiciare

• Agravarea deficitului de încredere publică

• Incapacitatea de combatere a corupției și criminalității complexe

• Migrația magistraților competenți din sistem

• Incompatibilitate cu standardele europene → risc de procedură de infringement

11.6 Mesaj final

Reforma sistemului judiciar românesc nu este o opțiune, ci o necesitate imperativă pentru:

• Respectarea angajamentelor internaționale

• Consolidarea statului de drept

• Restabilirea încrederii cetățenilor în justiție

• Asigurarea unui climat de securitate juridică pentru dezvoltare economică și socială

Timpul disponibil pentru intervenție se scurtează, iar costul inacțiunii crește exponențial.