FAQ – Curtea Constituțională, Curtea de Apel Ploiești, alegerile prezidențiale 2024-2025 și controversele recente
Clarificări juridice privind criza electorală și atribuțiile Curții Constituționale
1. Poate Curtea Constituțională (CCR) anula alegerile prezidențiale?
Da.
Art. 52 din Legea 370/2004 îi conferă Curții competența de a „anula alegerile în cazul în care votarea sau stabilirea rezultatelor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatului”.
Această competență completează atribuția constituțională de a „veghea la respectarea procedurii și de a confirma rezultatele sufragiului” (art. 146 lit. f Constituție).
2. Cine poate sesiza CCR pentru anularea alegerilor și în ce termen?
Cine: candidații la prezidențiale, partidele politice care i-au propus, Biroul Electoral Central (BEC) sau Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Când: în maximum 3 zile de la publicarea rezultatelor provizorii (art. 52 alin. 2 Legea 370/2004).
3. Curtea se poate sesiza din oficiu?
Nu.
CCR poate fi învestită numai de subiecții expres indicați în Constituție ori în legea specială (art. 15 Legea 47/1992). Autosesizarea nu există în dreptul românesc pentru CCR.
4. Cum este posibil ca CCR să emită două hotărâri diferite (validare și apoi anulare) la distanță de doar câteva zile?
Validarea (art. 53) se judecă pe baza proceselor-verbale încheiate de birourile electorale.
Anularea (art. 52) este un litigiu separat, pornit prin contestație. Dacă apar probe noi, Curtea soluționează cererea și poate anula scrutinul, substituind hotărârea de validare fără a o „revizui”.
5. Hotărârile CCR pot fi suspendate, atacate sau anulate de alte instanțe?
Nu.
Art. 147 alin. 4 Constituție și art. 11 alin. 3 Legea 47/1992: deciziile și hotărârile CCR sunt definitive și general obligatorii.
Înalta Curte și instanțele de contencios administrativ au declarat inadmisibile toate acțiunile ce vizau suspendarea/anularea actelor CCR.
6. Sentința Curții de Apel Ploiești care a suspendat Hotărârea CCR nr. 32/2024 produce efecte?
Nu.
Instanța a depășit competența materială, deoarece actele CCR nu sunt „acte administrative” supuse controlului contenciosului administrativ. Prin urmare, hotărârea CA Ploiești este lipsită de efecte juridice (act ultra vires/inexistent).
7. Deciziile CCR sunt „administrative” ori „jurisdicționale”?
Ele sunt jurisdicționale constituționale:
Adoptate de „unica autoritate de jurisdicție constituțională” (art. 142 Constituție).
Nu intră sub incidența Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, care privește doar autorități administrative.
8. Ce standarde internaționale reglementează anularea alegerilor?
Codul bunelor practici în materie electorală și rapoartele Comisiei de la Veneția:
Anularea trebuie să fie ultima ratio și să se bazeze pe fraude serioase ce pot schimba rezultatul.
Instanța competentă (în România, CCR) trebuie să aibă o bază legală clară, probe solide, motivare transparentă și să aplice principiul proporționalității (anulare limitată la zonele afectate, dacă e posibil).
9. Raportul Comisiei de la Veneția „spune pe dos” față de legea internă?
Nu. Opinia din 2025 (CDL-AD(2025)003) confirmă că:
O Curte constituțională poate anula alegeri dacă legea îi conferă această putere.
Critica vizează modul de exercitare (necesitatea motivării publice, probe verificabile), nu existența competenței.
10. Ce rol au avut documentele CSAT în anularea alegerilor 2024?
Ele au fost depuse ca probe noi de petenții contestației.
CCR le-a folosit pentru a aprecia existența unei fraude sistemice.
Standardele internaționale cer ca hotărârea să nu se bazeze exclusiv pe informații clasificate; esențialul trebuie redat în motivare.
11. Este principiul „cine poate mai mult poate și mai puțin” valabil aici?
În drept public, funcționează invers: autoritățile pot face numai ce le permite legea. CCR poate valida și, în condițiile stricte ale art. 52, poate anula; nu poate merge dincolo de litera legii.
12. Care este diferența dintre „confirmă rezultatele” și „anulează alegerile”?
Confirmare: constată legalitatea și atribuie mandatul.
Anulare: declară scrutinul nul și obligă la repetarea votului (integral sau parțial) într-un termen stabilit.
13. Ce se întâmplă după anulare? Se repetă tot procesul electoral?
Da.
Se reiau operațiunile de vot în întregime sau numai în circumscripțiile indicate de CCR.
Autoritățile electorale aplică noul calendar stabilit prin hotărârea Curții.
14. Poate CCR revizui ulterior propria hotărâre de anulare?
Doar pentru corectarea erorilor materiale (art. 16 Legea 47/1992). Revizuirea pe fond nu este permisă; hotărârea rămâne definitivă.
15. Art. 147 alin. (4) din Constituție nu e ambiguă? Trebuie menționat expres în minută că deciziile CCR sunt „fără cale de atac”?
Nu.
Textul constituțional spune clar că deciziile CCR „sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.
Legea 47/1992 (art. 11 alin. (3)) adaugă fără echivoc că „deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii.”
Nu e nevoie de o formulă suplimentară în minuta hotărârii: cadrul constituțional și legal imprimă deja caracterul inatacabil.
16. Pot fi atacate deciziile CCR prin revizuire (CPC) sau contestație în anulare (CPP)?
Nu.
Revizuirea (CPC art. 439 ș.u.) se aplică doar hotărârilor instanțelor civile.
Contestația în anulare (CPP art. 498 ș.u.) se adresează exclusiv hotărârilor penale definitive.
Deciziile CCR nu sunt nici civile, nici penale: ele provin de la o autoritate constituțională distinctă, astfel că aceste căi nu li se aplică.
17. Există vreo procedură extraordinară prin care o instanță să cineva să revină asupra unei decizii CCR?
Nu există nicio procedură juridică internă după publicarea deciziei.
Art. 147 alin. (4) Const. și Legea 47/1992 art. 11 exclud în mod implicit orice cale de atac.
ÎCCJ a respins ca inadmisibile toate acțiunile de anulare sau suspendare a hotărârilor CCR (ex.: Decizia 2356/2011).
18. Dar cum se explică “revizuirea” deciziilor CCR pentru erori materiale?
Legea 47/1992 art. 16 permite corectarea erorilor materiale (numai pentru refacerea exactă a textului), nu revizuirea de fond și nu redeschiderea procesului constituțional.
19. Trebuie precizat „definitive și fără cale de atac” în textul fiecărei hotărâri?
Nu. Trimiterile din Constituție și Legea 47/1992 sunt suficiente.
Practica și jurisprudența CCR și a ÎCCJ confirmă caracterul definitiv și inatacabil fără mențiuni adiacente.
20. De ce nu putem folosi căile extraordinare de atac din Coduri?
Pentru că legile procedurale (CPC, CPP) reglementează instanțe de drept comun, nu autoritatea de jurisdicție constituțională.
CCR nu intră sub incidența codurilor de procedură civilă sau penală.
Punct-cheie de reținut
CCR poate valida sau anula alegerile doar dacă este legal sesizată.
Hotărârile sale sunt definitive și inatacabile în ordinea juridică internă.
Anularea este excepțională și trebuie să îndeplinească standarde stricte de probă, motivare și proporționalitate.
Anexă la FAQ – Avalanșa de acțiuni împotriva CCR și Sentința Curții de Apel Ploiești
1. Ce s-a întâmplat? Contextul juridic și procedural
Începând cu 10 aprilie 2025, pe portalul just.ro apar peste 120 de cereri identice de suspendare și anulare a Hotărârii CCR nr. 32/2024, care a anulat alegerile prezidențiale din 2024.
Cererile au fost depuse la mai multe curți de apel din țară: Ploiești, Galați, Constanța și altele.
În toate aceste dosare, pârâtă este Curtea Constituțională a României – deși deciziile CCR sunt, potrivit Constituției, inatacabile.
La Curtea de Apel Ploiești, au fost înregistrate 13 dosare aproape identice, cu numere consecutive (292–304/42/2025), toate în aceeași zi.
A fost obținută o decizie favorabilă în dosarul nr. 301/42/2025, de către completul 12F, care a decis, în mod excepțional, că poate suspenda și anula o hotărâre a CCR.
2. Ce este această „ingineria judiciară”?
Se sugerează că, pentru a evita repartizarea aleatorie reală, persoane fără interes juridic real au fost instruite să depună cereri identice, simultan.
Scopul: să se ajungă măcar cu una dintre acțiuni la un complet considerat „favorabil”.
Practica este cunoscută în doctrină ca „forum shopping” sau „torpilare judiciară”, adesea folosită pentru a crea confuzie publică și blocaje procedurale.
În alte dosare conexe:
Completul 1F al aceleiași instanțe a respins cererea ca inadmisibilă.
Alte complete au amânat cauza sau nu au publicat soluția.
3. De ce sunt peste 120 de dosare identice? Ce urmăresc?
Legislația actuală nu interzice automat depunerea de cereri repetitive, chiar dacă acestea sunt vădit inadmisibile.
Se urmăresc:
Obținerea unei soluții favorabile izolate, cu potențial de propagandă publică.
Crearea unei aparențe de conflict juridic, menit să afecteze încrederea în procesul electoral.
Încărcarea artificială a instanțelor, afectând buna funcționare a justiției.
4. Implicații și reacții oficiale
Parchetul de pe lângă CA Ploiești a formulat recurs imediat, considerând decizia nelegală și inadmisibilă.
Biroul Electoral Central a emis un comunicat prin care a anunțat că alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 continuă conform calendarului stabilit.
Inspecția Judiciară a demarat verificări în legătură cu suspiciunile privind repartizarea nealeatorie a dosarelor și eventuala implicare abuzivă a unor judecători.
5. Context politic și speculații
Presa a legat decizia Curții de Apel Ploiești de scandalul recent privind contractul de lobby al AUR în SUA, în valoare de 1,5 milioane de dolari.
Există suspiciuni că sentința a fost utilizată pentru:
Deturnarea atenției publice de la investigația asupra finanțării AUR.
Remobilizarea bazei electorale suveranist-populiste prin narativul „turul 2 înapoi”.
Amplificarea tensiunii politice cu doar o săptămână înainte de turul prezidențial din 4 mai.
6. Statutul legal al hotărârii CA Ploiești
Hotărârea este atacată cu recurs, iar conform procedurii de contencios administrativ, recursul are efect suspensiv.
Înalta Curte de Casație și Justiție are o jurisprudență constantă care declară inadmisibile cererile de anulare sau suspendare a actelor CCR (ex: Decizia nr. 2356/2011).
Prin urmare, hotărârea CA Ploiești este provizorie, fără efect juridic valid până la soluția ICCJ.
7. Posibile urmări juridice și instituționale
Anularea hotărârii CA Ploiești de către ICCJ este cea mai probabilă concluzie, în baza lipsei de competență.
Eventuale sancțiuni disciplinare pot fi aplicate judecătorilor implicați în presupusa manipulare a repartizării dosarelor.
Se discută posibilitatea unei inițiative legislative care să introducă un filtru de admisibilitate pentru acțiunile îndreptate formal împotriva actelor CCR.
8. Concluzie
Situația creată prin valul de acțiuni împotriva CCR reprezintă o tentativă de destabilizare juridico-mediatică, nu un conflict de drept constituțional real.
Sistemul de justiție reacționează instituțional: Parchetul, BEC, Inspecția Judiciară și, în final, ÎCCJ sunt deja implicate.
Pentru publicul larg, mesajul rămâne clar: alegerile prezidențiale se desfășoară conform legii, iar sentințele izolate pronunțate în afara competenței nu au valoare legală sau efect suspensiv real asupra hotărârilor Curții Constituționale.
Toate bune și frumoase , dar cum justifică asta interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu , ulterior ?