Profil de crimă organizată: Andrew și Tristan Tate
BACKGROUND ȘI ISTORIC
Origine familială și educație: Frații Andrew și Tristan Tate au o moștenire multiculturală. Tatăl lor a fost Emory Tate Jr., un afro-american renumit ca maestru internațional de șah. Mama lor, Eileen, este britanică albă, originară din Anglia. Andrew (n. decembrie 1986) și Tristan (n. iulie 1988) și-au petrecut copilăria mică în SUA (Chicago și Indiana), dar după divorțul părinților, au fost mutați în 1997 de mama lor la Luton, Marea Britanie. Ei au crescut într-un mediu modest – un cartier de tip council estate, unde au resimțit lipsurile financiare și, posibil, discriminarea (Andrew este birasial). În Luton, au urmat școli locale (Andrew a absolvit Halyard High School și a frecventat Luton Sixth Form College). Tatăl lor, deși nu a fost prezent în gospodărie după divorț, a rămas o figură definitorie: reputația lui de geniu excentric al șahului a inspirat ambiția de competiție a fraților. Încă din adolescență, Andrew și Tristan au dat dovadă de spirit combativ – au practicat sporturi de contact și au dezvoltat personalități puternice, modelate și de experiența unei vieți transatlantice (cetățenie dublă americano-britanică).
Carieră sportivă (kickboxing): Ambii frați au găsit în kickboxing o rampă de afirmare. Andrew Tate a început antrenamentele în 2005 și s-a remarcat rapid. În 2009 câștigă titlul național britanic la categoria cruiserweight versiunea ISKA, iar în 2011 devine campion mondial ISKA (după o revanșă câștigată prin KO). Își continuă ascensiunea și în 2013 cucerește un al doilea titlu mondial ISKA, devenind campion la două categorii de greutate. Până la retragere, Andrew a acumulat un palmares impresionant: 76 de victorii din 86 de meciuri, dintre care 32 prin knockout. A fost poreclit „Cobra Tate” datorită stilului său exploziv. Tristan Tate, deși mai puțin titrat internațional, a fost de două ori campion la kickboxing la nivel național ISKA în Marea Britanie. Tristan a deținut un record de 43 victorii și 9 înfrângeri în ring. După ce Andrew s-a afirmat pe plan european (fiind la un moment dat cotat #2 mondial la categoria sa), ambii frați s-au retras din competițiile de top pe la mijlocul anilor 2010 pentru a se dedica unor noi capitole.
Traiectoria profesională pre-România: În 2016, Andrew Tate și-a încercat norocul în media, participând la reality show-ul britanic Big Brother (sezonul 17). A intrat ca personaj controversat și, după doar 6 zile, a fost eliminat de producători în urma apariției unor postări ofensatoare ale sale pe Twitter și a unui video compromițător. Deși Tate a susținut că totul era consensual, incidentul i-a creat notorietate negativă. Tot în 2016, Tristan Tate a apărut într-un reality show – Shipwrecked – unde a avut, la rândul său, un comportament arogant ce i-a adus notorietate de scurtă durată.
Post-2016, frații Tate au început să dezvolte afaceri online. Au fondat un studio de videochat/webcam în Anglia, recrutând inițial câteva tinere cărora le promiteau relații romantice, apoi le angrenau în activități de modelaj online pentru clienți contra cost. Această practică de tip loverboy era deja conturată în filozofia lor: Andrew posta încă de atunci online că rolul lui era să seducă fete și să le convingă să lucreze pentru el. De asemenea, Andrew a început să vândă cursuri online de self-improvement sub brandul “Cobra Tate”, punând bazele a ceea ce va deveni ulterior Hustlers University.
Motivele relocării în România: În 2017, la vârsta de 30 de ani, Andrew (însoțit de Tristan) s-a mutat la București, România. Motivațiile declarate de Andrew au fost de natură pragmatic-cinicǎ: el a afirmat public că îi place să trăiască „în țări unde corupția este accesibilă tuturor”, comparativ cu Occidentul unde simțea că bărbatii ca el sunt ținte ale mișcării #MeToo. A sugerat explicit că se mută într-o jurisdicție unde s-ar simți mai ferit de acuzații de viol sau hărțuire – citând exemplul că în România ar fi nevoie ca procurorii să aibă probe mai solide față de Marea Britanie. Pe lângă acest motiv, România oferea fraților Tate costuri mai scăzute (forță de muncă ieftină în industria videochat) și un statut de “vedete” locale datorită faimii lor sportive, care le-a deschis uși către cercuri influente. Andrew a menționat și aprecierea sa pentru societatea românească tradițională și religiozitatea locului – el însuși, deși crescut creștin, devenise ateu, dar dona sume importante Bisericii Ortodoxe Române, indicând un efort de a se integra și a câștiga bunăvoința comunității locale. În culise, este posibil ca frații să fi fost atrași de România și prin conexiunile stabilite în lumea sporturilor de contact: la galele RXF au cunoscut persoane influente (un exemplu fiind Georgiana Naghel, hostesă de evenimente, cu care s-au împrietenit). Așadar, decizia de relocare a fost un calcul ce combina dorința de impunitate percepută, oportunitatea de afaceri profitabile (webcam, cazinouri) și un mediu social unde stilul lor de viață luxos și machist să fie tolerat sau chiar admirat.
Cronologia principalelor evenimente:
Aug 2014: Andrew și Tristan Tate apar pentru prima dată în ipostaze publice în România, ca invitați la o gală de MMA pe litoral (Mamaia). Sunt încă “figuranți” – cară prosoapele unui luptător polonez – dar iau contact cu scena locală de sport și nightlife.
2015: Conform investigațiilor ulterioare, frații Tate o cunosc pe Georgiana Naghel în acest an, când aceasta lucra ca hostess la galele RXF (Romanian Xtreme Fighting). Este un moment cheie, deoarece Georgiana va deveni mâna lor dreaptă în România. Tot în 2015, Andrew Tate ar fi fost suspect într-un caz de viol în Marea Britanie (trei femei au depus plângeri privind incidente din 2013-2015), dar investigația Hertfordshire Police a stagnat fără acuzații formale la acel moment.
2017: Frații Tate se stabilesc la București. Achiziționează treptat o vilă în Pipera și pun bazele firmei Talisman Enterprises SRL. Încep operarea studioului de videochat pe teritoriul României, recrutând tinere atât local, cât și din străinătate (Moldova, Ucraina, Anglia). Tot acum, Andrew lansează primele sale cursuri online de „hustling” și creează grupul exclusivist War Room (inițial câțiva apropiați – membri plătitori care aderă la filosofia lui). Frații se prezintă pe rețele ca oameni de afaceri stabiliți într-o țară est-europeană pentru “a profita de oportunități”.
2018-2019: Afacerile fraților prosperă. Ei investesc veniturile din videochat în bunuri imobile (cumpără o casă în comuna Tunari și extind proprietatea din Pipera) și se implică în lumea mondenă locală. Apar la evenimente cu influenceri români, sunt văzuți în cluburi de lux din București cheltuind sume mari – devin cunoscuți ca “milionarii englezi excentrici”. În paralel, Andrew își cultivă prezența online: creează contul de Twitter “@CobraTate” unde postează combinații de sfaturi de fitness, poze cu mașini scumpe și opinii controversate (de ex. minimalizarea depresiei clinice, la care primește reacții negative). În 2019, tatăl lor Emory Tate moare, ceea ce pare să-i motiveze și mai mult să-i ducă numele mai departe (Andrew își numește ulterior una din firme “Emory Andrew Tate SrL”).
2020: Pandemia COVID aduce un boom pentru industria de videochat și pentru cursurile online – frații Tate capitalizează ambele. Hustlers University (HU) se lansează în versiune beta, oferind contra unui abonament lunar lecții despre cum să faci bani (crypto, drop-shipping etc.). Andrew recrutează instructori și implementează un program de marketing afiliat – membri HU erau stimulați să posteze clipuri cu Tate pe rețele pentru a atrage noi abonați, primind comision. Această schemă prelungește umbra lui Tate pe internet. Pe plan fiscal, în România, autoritățile fiscale constată tranzacții suspecte la Talisman Enterprises: frații rulaseră 2,6 milioane lei prin firmă pentru achiziții, apoi scoteau cash sume mari, peste plafon, drept “restituire împrumut asociat”. În consecință, în 2021 ANAF amendează firma – un prim semnal de alarmă fiscal. În același timp, frații Tate intră în afacerea cazinourilor: încep negocieri cu lanțul de săli de joc “Las Vegas”, deținut de temutul clan DMS. Până la finele lui 2020, pun la punct un parteneriat prin care Tate vor primi o cotă din profitul aparatelor de joc instalate în anumite locații ale rețelei DMS.
2021: Hustlers University explodează ca număr de membri (zeci de mii la finalul anului) datorită prezenței agresive pe TikTok. Frații se laudă pe canalele private War Room cu câștigurile: Andrew afirmă că face milioane lunar din HU și că deține Bitcoin semnificativ. În România, în vara 2021, DMS extinde colaborarea cu Tate: le alocă părți din profitul a 6 săli de joc din țară. Sumele sunt plătite prin conturile Talisman – de exemplu, într-o lună, ~€18.000 virați către Tate ca parte din încasările slot-machine-urilor. Această perioadă este una de expansiune a imperiului Tate: ei acumulează mașini de lux (în 2021 Andrew își cumpără un Bugatti Chiron, personalizat cu accente de cupru, pe care îl înmatriculează în Dubai). De asemenea, War Room se extinde global: au loc întâlniri clandestine ale membrilor (Londra, Praga, Dubai), unde Tate propovăduiește ideologia “masculinității alpha” și stabilește legături internaționale. Totuși, în toamna 2021, frații Tate intră în atenția unei grupări de crimă organizată rivale. Există indicii că DIICOT (Direcția de Investigare a Crimei Organizate) îi plasează pe radar în contextul monitorizării clanului DMS, ce era ținta unei investigații ample începută în 2019.
Aprilie 2022: Un prim eveniment declanșator al intervenției autorităților: o tânără americancă, aflată în vila fraților Tate din Pipera, reușește să trimită un mesaj disperat iubitului din SUA că este ținută împotriva voinței. Acesta alertează Ambasada SUA la București, care sesizează poliția. În urma acestei sesizări, pe 11 aprilie 2022, polițiști români și procurori DIICOT descind la proprietatea Tate din Pipera. O găsesc acolo pe tânăra americană și pe o cetățeană română, ambele afirmând inițial că au fost private de libertate. Frații Tate sunt duși la audieri, dar nu sunt arestați în acel moment – ancheta este in rem (se cercetează faptele, fără inculpare imediată). Rețin totuși telefoane, laptopuri și alte probe. În spatele scenei, DIICOT începe supravegherea tehnică a comunicațiilor și monitorizarea activităților fraților Tate. Practic, din aprilie 2022, frații devin ținta unei investigații sub acoperire: li se ascultă telefoanele, se urmăresc transferurile bancare și mișcările. (Important de notat: ulterior, din rechizitoriu a reieșit că printre probe se află și discuții chat în care Andrew le spunea complicilor “să nu vorbească nimic sensibil la telefon” – semn că suspectau monitorizarea).
Mai – August 2022: În paralel cu ancheta confidențială, Andrew Tate devine un fenomen viral de proporții pe internet. Prin TikTok, YouTube Shorts și alte platforme, clipurile sale cu mesaje misogine și ostentative ating audiențe uriașe. În iunie-iulie, numele „Andrew Tate” domină căutările Google la nivel global. Milioane de adolescenți îi consumă conținutul, iar părinții și profesorii devin îngrijorați. Pe 19 august 2022, marile platforme reacționează concertat: Meta (Instagram, Facebook), TikTok și YouTube îi suspendă conturile invocând încălcarea politicilor privind discursul instigator la ură și pericolul de influență negativă asupra minorilor. Andrew Tate este “deplatformat” aproape total. Singura platformă majoră unde rămâne prezent este Twitter (de pe care fusese anterior banat, dar contul său nu era foarte activ).
Octombrie 2022: Un moment spectaculos: Andrew Tate apare într-un videoclip într-o moschee din Dubai și apoi anunță că a îmbrățișat religia islamică. Pe 24 octombrie, confirmă conversia printr-o postare pe un cont alternativ (Gettr), stârnind noi controverse (unii îl acuză de oportunism – că ar căuta protecție și audiență în lumea musulmană). Convertirea îi aduce însă și susținere din noi zone – devine apreciat de o parte a comunității musulmane conservatoare care îi validează mesajul tradiționalist.
Noiembrie 2022: O schimbare în sfera Twitter: odată cu preluarea platformei de către Elon Musk, contul lui Andrew Tate este restabilit pe 18 noiembrie. În scurt timp, strânge peste un milion de urmăritori (va crește exponențial, ajungând la aproape 10 milioane în 2024). Andrew revine pe Twitter cu stilul caracteristic: postează combinații de fotografii ale stilului de viață luxos și comentarii provocatoare. La final de an, se produce viral unul dintre cele mai celebre schimburi de replici:
27 decembrie 2022: Andrew intră într-o dispută pe Twitter cu activista de mediu Greta Thunberg, lăudându-se cu emisiile celor “33 de mașini” ale sale și cerându-i un e-mail ca să-i trimită lista completă. Greta răspunde sarcastic (tweet devenit unul dintre cele mai apreciate din istorie), iar Andrew reacționează cu un video în care mănâncă pizza de la o marcă locală (Jerry’s Pizza). Acest video devine ulterior subiectul unui mit urban cum că ar fi dezvăluit autorităților prezența lui în țară – în realitate, DIICOT știa deja că Andrew e în România, însă clipul a avut un simbolism ironic.
29 decembrie 2022: Procurorii DIICOT fac pasul decisiv. Efectuează percheziții simultane la vila din Pipera a fraților Tate și la alte imobile deținute (inclusiv fostul studio de videochat dintr-un bloc din Sectorul 2). Andrew și Tristan Tate sunt arestați preventiv, alături de Georgiana Naghel și Luana Radu. Mandatele sunt emise pentru 24 de ore inițial, apoi, pe 30 decembrie, Tribunalul București aprobă arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor patru, sub acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat, trafic de persoane (minim 6 victime identificate) și viol (o victimă acuzând un viol comis de Andrew). Imaginile cu frații Tate încătușați, escortați de mascați, fac înconjurul lumii. Este momentul în care cazul Tate escaladează de la subiect de internet la problemă judiciară internațională.
Ianuarie – Martie 2023: Frații Tate rămân în arestul Poliției Capitalei. Judecătorii aprobă succesiv prelungirea arestului preventiv (în ianuarie, februarie și martie), respingând contestațiile apărării pe motivul pericolului social și al riscului ca inculpații să fugă sau să influențeze martorii. În această perioadă:
Anchetatorii inventariază bunurile sechestrate: 15 autoturisme de lux (inclusiv un Rolls-Royce Wraith, un BMW i8, un Porsche, etc.) și peste 10 imobile/terenuri (vila Pipera, case în Brașov și Prahova ș.a.) sunt puse sub sechestru asigurător. Valoarea totală a acestor bunuri este estimată la 3.9 milioane USD.
Avocații fraților (în frunte cu Eugen Vidineac, plus americanca Tina Glandian cooptată ulterior) lansează o apărare activă în media, susținând că nu există probe directe și că victimele “s-au autoinvitat” la domiciliul Tate. Andrew, din detenție, comunică prin intermediari pe Twitter, postând mesaje cu tente mistice despre încercările la care îl supune Dumnezeu și însinuând că “Matrix” (un sistem ocult) îl vrea închis.
Cazul începe să capete valențe diplomatice: la București, ambasadele SUA și Marii Britanii urmăresc cazul, dat fiind că printre victime se numără o americancă, iar inculpații sunt și cetățeni britanici. Pe plan politic, în februarie 2023, Richard Grenell (fost director interimar al comunității de informații sub Donald Trump) discută subiectul cu ambasadorul României în Germania (Emil Hurezeanu) la o conferință internațională, sugerând neoficial nemulțumirea cercurilor trumpiste față de menținerea arestului. (Ulterior, FT a dezvăluit că Grenell a cerut returnarea pașapoartelor fraților Tate și lăsarea lor să călătorească, însă partea română a replicat diplomatic că justiția e independentă și își urmează cursul.)
La 31 martie 2023, după 3 luni de arest preventiv, Curtea de Apel admite cererea apărării de înlocuire a detenției cu o măsură mai blândă. Frații Tate sunt plasați în arest la domiciliu, cu interdicția de a părăsi locuința din Pipera și de a comunica cu părțile din dosar. Naghel și Radu sunt și ele transferate în arest casnic. Această decizie e parțial influențată de încheierea fazei de urmărire penală – procurorii reușiseră deja să strângă probele esențiale, reducând riscul ca inculpații să le distrugă sau să influențeze martori.
Iunie 2023: DIICOT finalizează rechizitoriul și îi trimite în judecată pe Andrew și Tristan Tate, Georgiana Naghel și Luana Radu. Acuzațiile oficiale: 7 victime (6 femei adulte și 1 posibil minoră) recrutate și exploatate sexual prin constrângere psihologică și fizică, un act de viol (atribuindu-i-se lui Andrew) și constituirea unui grup organizat infracțional. Procesul se înregistrează pe rolul Tribunalului București. La acest moment, frații Tate – deși eliberați din arestul preventiv – poartă brățări de monitorizare și au interdicție de a părăsi teritoriul României. Ei continua totuși să comunice online: Andrew acordă un interviu BBC (prin care încearcă să-și spele imaginea, pretinzând că totul a fost “un personaj” și că predică doar responsabilitate personală).
Iulie 2023: Pe plan internațional, consecințele continuă: Westminster Magistrates’ Court din Londra emite un mandat european de arestare pe numele fraților Tate, pentru a fi aduși în fața justiției britanice în dosarul redeschis de viol/agresiuni sexuale (fapte 2013-2015). România nu poate extrăda însă inculpații până la finalizarea procesului în curs. Curtea de Apel București clarifică totuși că, după încheierea procedurilor locale, cei doi vor putea fi predați autorităților britanice. În același timp, în Marea Britanie, autoritățile fiscale obțin în justiție sechestrarea activelor companiilor fraților Tate pentru recuperarea a ~2,8 milioane £ taxe neplătite din veniturile Hustlers University – un semnal că și UK ia măsuri împotriva imperiului financiar Tate.
August 2024: În plin proces (care se desfășoară cu termene succesive, audieri de martori și administrare de probe, în general cu ușile închise), DIICOT anunță că extinde ancheta penală într-un dosar separat. Noi acuzații: trafic de minori, act sexual cu un minor (identificarea unei victime care ar fi avut 16-17 ani când a fost exploatată de rețea), spălare de bani și influențarea de martori. Pe 21 august 2024 are loc o nouă serie de percheziții la proprietăți legate de frații Tate și sunt reținute alte două persoane (se vehiculează că ar fi doi bărbați din anturaj, posibil foști luptători sau angajați de securitate). Frații Tate sunt și ei reținuți scurt și duși la DIICOT pentru noile acuzații, dar instanța decide menținerea lor sub control judiciar (fără arestare preventivă adițională). Anchetatorii menționează cifra de 35 de potențiale victime identificate în total (incluzând cazurile anterioare). Această evoluție indică faptul că autoritățile descoperă dimensiuni și mai ample ale rețelei – posibil fapte mai vechi sau care implică și alte locuri (una din noile acuzații se referă la o posibilă filmare pornografică cu minor realizată în altă țară).
Decembrie 2024: În Marea Britanie, Westminster Court aprobă oficial extrădarea fraților Tate către UK după finalizarea procesului românesc. Totodată, anunță recuperarea a ~£1,2 milioane (prima tranșă) din conturile companiilor lor, bani ce ar putea fi folosiți pentru a despăgubi eventuale victime.
Februarie 2025: Status curent: Frații Tate se află în continuare sub control judiciar în România (nu au voie să părăsească țara, se prezintă periodic la secția de poliție și au interdicții de a lua legătura cu martorii). Procesul penal pentru trafic și viol se află în faza de judecată pe fond la Tribunalul București – se așteaptă audierea tuturor părților și deliberarea (un verdict în primă instanță este probabil în cursul anului 2025). Andrew și Tristan își susțin nevinovăția și continuă să afirme public (prin postări pe Twitter și declarații indirecte) că procesul este o înscenare politică. Între timp, pressiuni diplomatice au ieșit la iveală: în februarie 2025, surse media au relatat că administrația apropiată de Donald Trump a ridicat subiectul Tate în discuții cu oficiali români, cerând relaxarea măsurilor (ceea ce Guvernul României a refuzat, reafirmând independența justiției). În Marea Britanie, cele 3 femei care l-au acuzat pe Andrew de viol în trecut, alături de o a patra, au inițiat și o acțiune civilă de despăgubire.
Cronologia de mai sus evidențiază tranziția fraților Tate de la sportivi și influenceri controversați la inculpați într-un caz major de criminalitate organizată, precum și reverberațiile internaționale ale acestui parcurs.
ACTIVITĂȚI ECONOMICE
Modelul de afaceri dezvoltat: Frații Tate au construit de-a lungul anilor un model de afaceri complex, care îmbină trei piloni principali:
Exploatarea sexuală online (Webcam/OnlyFans): Inițiată încă din Marea Britanie și apoi extinsă masiv în România, această componentă implică recrutarea de tinere pe post de modele de videochat. Conform declarațiilor lui Andrew, strategia era clară: utiliza metoda loverboy – se implica emoțional cu o tânără, o făcea să se îndrăgostească și să creadă într-o relație serioasă, apoi o convingea să se mute cu el și să lucreze ca model online. Odată ajunse în casă, tinerele erau înregimentate într-un program strict: trebuiau să petreacă ore zilnic în fața camerei, generând conținut erotic pentru clienți plătitori (pe site-uri de tip webcam chat sau, mai nou, pe OnlyFans). Frații Tate se ocupau de logistică (echipamente, conexiuni internet, conturi pe platforme) și rețineau cea mai mare parte a câștigurilor – potrivit rechizitoriului DIICOT, fetele primeau adesea doar 20-30% din încasări, restul intrând în conturile controlate de Tate, prin interpuși. Acest model a generat venituri consistente, având în vedere că la apogeu (2021-2022) grupul Tate gestiona peste 75 de modele (estimare din scurgerile de informații). Ei afirmă că unele dintre tinere ajungeau să producă 10.000 € lunar fiecare, bani care erau centralizați de complicele Georgiana Naghel. Afacerea functiona clandestin: conturile de pe site-uri erau create pe numele altora (Naghel, alte colaboratoare), iar fetele nu aveau acces direct la sumele câștigate – li se dădea un “stipendiu” relativ mic, restul fiind retras de apropiații fraților Tate. În esență, acest pilon al afacerii este un camuflaj al unui proxenetism digital: exploatarea sexuală era mascată sub aparența legalității (studio de videochat), dar conținea elemente de constrângere, beneficii disproporționate pentru Tates și lipsirea victimelor de autonomie. Din perspectivă legală, exact acest model este inima acuzațiilor de trafic de persoane. Frații au recunoscut parțial existența afacerii – au pretins însă că totul era voluntar și că femeile “erau partenere în profit”, ceea ce dovezile contrazic (de exemplu, unele victime au relatat că erau amenințate și supravegheate pentru a nu părăsi locația).
Cursuri online și comunități plătite (Hustlers University / The Real World / War Room): Al doilea pilon este reprezentat de veniturile din sfera edu-tech (educație antreprenorială neacreditată) și networking exclusivist. În 2021, frații lansează Hustlers University (HU), o platformă de cursuri online pe bază de abonament (~49$ lunar) care promite să îi învețe pe membri “să facă bani și să devină independenți financiar”. Cursurile acoperă 18 “metode moderne de a genera avere” – de la trading crypto și investiții de capital, la marketing afiliat și management freelancing. HU a avut un succes fulminant, ajungând conform datelor autoprezentate la peste 100.000 de membri activi (cifrele sunt dificil de verificat independent; totuși, surse multiple indică zeci de mii de abonați cel puțin). Modelul de venit e simplu: abonament recurent, ceea ce la 50$ x 100k membri ar genera teoretic 5 milioane $ lunar. Chiar dacă numărul real de abonați fluctua și datele sunt exagerate de Tate, e cert că Hustlers University i-a adus venituri de ordinul milioanelor. În 2023, HU a fost rebranduit în “The Real World” după ce platforma originală a fost închisă (posibil ca urmare a controverselor). The Real World funcționează descentralizat (în browser Tor, cu plăți prin crypto, evitând cenzura) și a continuat să atragă membri. Separat, frații au fondat The War Room, un club privat cu taxă de inițiere de ~5.000$ – practic o societate secretă în care membri selectați (mulți proveniți din HU) obțin acces direct la Tate, la evenimente offline în locații exotice și la o rețea de suport între “oameni de succes”. War Room a fost un instrument nu doar financiar (estimat câteva sute de membri plătitori), ci și de loializare fanatică – a creat nucleul dur de susținători care să-i apere. Pe scurt, cursurile online și cluburile exclusive au transformat influența lui Tate în numerar: le-a oferit fanilor săi un produs aspirational (bogăție, apartenență la “elita anti-sistem”) și a monetizat la scară mare atenția pe care o câștigase ca influencer. Acest pilon se situează la limita legalității: cursurile în sine nu sunt ilegale, deși pot fi considerate înșelătoare sau de slabă calitate (nu există diplome recunoscute, iar multe “lecții” sunt reciclate de pe internet). Totuși, tacticile de marketing afiliat agresiv și caracteristicile de schemă piramidală (membrii câștigă bani doar dacă aduc alți membri) au atras critici că Hustlers University ar fi fost un Ponzi scheme. Andrew a negat, susținând că oferă valoare reală. În orice caz, HU/TRW i-a generat venituri masive, asigurându-le fraților Tate independența financiară declarată și permițându-le să se laude – chiar dacă, așa cum a arătat un raport DIICOT, averea lor reală nu este de „sute de milioane” cum pretindeau, ci mai aproape de 10-12 milioane $, semn că veniturile au fost supraestimate sau disipate.
Investiții și parteneriate cu afaceri tradițional-criminale (cazinouri, criptomonede, pariuri): Al treilea pilon este colaborarea fraților Tate cu rețele de afaceri opace sau chiar ilegale, pentru a-și plasa și spori averea. Cel mai notoriu exemplu este implicarea lor în rețeaua de cazinouri “Las Vegas” din România, controlată de clanul DMS. Conform investigațiilor Rise Project, Tate au devenit începând din 2021 coproprietari de facto (parteneri de profit) în șase săli de jocuri din București și Târgoviște. Mecanismul: firma lor Talisman Enterprises a semnat contracte cu firmele Las Vegas (ale DMS) prin care instala aparate slot-machine în locații și încasa un procent fix din profitul lunar generat de acestea. Aceleași tip de contract era folosit de DMS cu diverși “parteneri” interlopi – sugerând că frații Tate au fost tratați precum un clan local în schema de împărțire a banilor din jocuri de noroc. Într-un exemplu documentat, într-o singură sală (zona Vitan, București), Tate au primit aproape 18.000 € într-o lună drept cota lor. Dacă extrapolăm la 6 locații, venitul poate atinge ~100k € lunar, ceea ce e substanțial. Tate s-au lăudat public că ar încasa până la “1 milion $/lună” din cazinouri, probabil referindu-se la potențialul maxim cu extinderea la mai multe puncte (ei au afirmat că țintesc 15 locații). Cert este că prin această asociere, frații Tate au spălat și integrat în circuit economic legal banii proveniți din videochat: au finanțat achiziția de aparate și imobile pentru cazinouri cu banii cash retrași din firmă, legitimându-i ca investiții. Pe lângă cazinouri, Tate au investit în criptomonede – Andrew pretinde că ar fi câștigat aproape 100 milioane $ din crypto, o afirmație neverificată. Se știe totuși că au deținut Bitcoin (în martie 2023 avocatul susținea că nu pot plăti cauțiunea deoarece averea lor e în crypto, implicit inaccesibilă statului). De asemenea, au lansat monede virtuale “meme” (ex. tokenul $TATE și apoi $DADDY), profitând probabil de pe urma hype-ului creat printre fani – nu există informații clare despre succesul acestor monede, dar e un segment al modelului de afaceri bazat pe capitalizarea reputației lor. Alt parteneriat cunoscut: în domeniul sportiv și al pariurilor, Tate s-au asociat cu promoteri (precum Sebastian Vieru la RXF) organizând gale și oferind consultanță (Tristan ca și comentator). E posibil că au investit bani în gala RXF sau în case de pariuri online (nu confirmat, dar sugerat de legăturile strânse cu figuri din industria jocurilor de noroc).
În concluzie, modelul de afaceri al fraților Tate este unul eclectic și disimulat:
Partea întunecată: exploatarea sexuală – generatoare de numerar murdar, ascuns sub aparența de webcam modeling.
Partea vizibilă: educație financiară – generatoare de numerar legitim (abonați plătitori), dar criticabilă ca etică de business.
Partea ocult-criminală: parteneriate cu clanuri și investiții speculative – menite să multiplice câștigurile și să spele proveniența fondurilor.
Ei au reușit să creeze o sinergie între aceste componente: faima obținută din promovarea HU le-a adus noi “angajate” la videochat și i-a făcut atractivi pentru mafia locală (care a văzut în ei un vector de profit și PR pentru cazinouri). Banii din videochat au finanțat mașini și lux pe care le-au folosit pentru a-și vinde imaginea la cursuri (cercul vicios al “uite ce bogat sunt, cumpără cursul să fii ca mine”).
Surse de venit declarate și estimate: Frații Tate au preferat să își exagereze public veniturile și averea, atât ca tacticǎ de marketing, cât și din vanitate. În antiteză cu aceste declarații, investigațiile oficiale au oferit o imagine mai temperată:
Declarații lui Andrew Tate: El a afirmat în repetate rânduri că este extrem de bogat. De exemplu, într-un podcast a spus că a devenit “milionar la 27 de ani și că la 31 de ani avea 100 de milioane $” și chiar a glumit că ar fi “primul triliardar din lume” – evident, hiperbole. De asemenea, a susținut că Hustlers University îi aduce ~5 milioane $ pe lună, că are profit de ~1 milion $ pe lună din cazinouri și că a câștigat cam $200 milioane din crypto. Aceste cifre sunt puse la îndoială chiar de el uneori – a recunoscut că are “tendința de a face afirmații bombastice”. Tristan la rândul său a făcut declarații extravagante presei tabloide despre stilul lor de viață de “miliardari”.
Estimări independente: În ianuarie 2023, DIICOT a evaluat valoarea activelor deținute de frații Tate la ~3.9 milioane $ (18 milioane lei), sumă rezultată din sechestrul de mașini, cash, ceasuri și imobiliare. Ulterior, un document DIICOT din 2023, citat în presa internațională, a indicat că valoarea netă reală a lui Andrew Tate ar fi de aprox. 12 milioane $. Această evaluare a surprins multă lume, deoarece online se vehiculau cifre uriașe (100-300 milioane). Diferența se poate explica prin faptul că Andrew și Tristan nu țineau majoritatea averii în conturi la vedere: o parte era investită (mașini, imobiliare, crypto), iar altă parte posibil ascunsă. Totuși, 12 milioane $ nu e puțin – îi plasează ca milionari înstăriți, dar departe de rangul miliardarilor. De fapt, Andrew s-a și plâns fanilor că autoritățile îi subestimează averea ca să-l facă să pară mincinos.
Fluxuri majore de venit identificate:
Hustlers University / The Real World: Dacă luăm valoarea medie de membri de 50.000 (o estimare conservatoare), la 50$ fiecare, rezultă 2,5 mil. $ lunar. Cheltuieli (plata instructorilor, platforma) erau modeste comparativ, deci profitul net era probabil în jur de 2 mil. $ lunar în apogeu 2022. După arestare, e posibil că numărul de abonați a scăzut, dar nucleul a rămas. Să spunem că în 2023 încă generau 500k-1mil $ lunar, operând mai discret. Andrew a susținut într-un tweet în 2023 că HU/TRW îi plătește avocații fără probleme – deci sursa continuă.
OnlyFans management / Webcam: Aici veniturile sunt opace, pentru că se lucra mult cu cash/crypto. O parte din încasări intrau în conturi (cele identificate de DIICOT la Naghel etc.). De exemplu, Rise Project a găsit că în 2021, Talisman Enterprises a încasat direct ~2 milioane lei (400k €) de la OnlyFans prin conturile administrate de Naghel, bani retrași apoi de asociați. Dar multe plăți erau în crypto – e cunoscut că unele modele cereau clienților plata în Bitcoin pentru a ocoli comisioanele platformelor. Estimarea presei tabloide a fost că frații ar fi câștigat între 10 și 50 milioane $ din webcam în total. Realist, date fiind investițiile și stilul de viață, e plauzibil că profitul cumulat 2017-2022 din webcam s-a situat în zona 5-10 milioane $ (dacă ar fi fost mult mai mult, ar fi avut active vizibile mai mari).
Parteneriat cazinouri: Conform contractelor, Tate primeau o sumă fixă (de ordinul câtorva zeci de mii de euro) lunar pentru fiecare locație. Rise a documentat 6 locații, deci așezăm venitul anual din cazinouri la ~€600k-€1 milion. Andrew a sugerat însă că avea plan de extindere la 15 locații și că primea banii cash – posibil a supralicitat, însă nu e exclus să fi negociat extinderea rețelei. Oricum, comparativ cu HU și webcam, cazinourile erau mai degrabă o metodă de spălare și ancorare locală decât principala sursă de bani.
Crypto și investiții: Aici e cel mai greu de cuantificat. Dacă Andrew chiar a cumpărat Bitcoin la momentul potrivit, putea câștiga milioane. În lipsa datelor, considerăm că au niște portofele de crypto – DIICOT insinuă asta, deoarece se plângeau că nu au acces la lichidități. Un semn: nu li s-au găsit sume mari în conturi bancare; e posibil ca o parte semnificativă a averii să fie parcată în crypto, ferită de sechestru. Dacă e așa, valorile pot fi subevaluate în raportul de 12 mil. $ (care ia în calcul bunurile sechestrate).
Cheltuieli și datorii: Frații Tate au și cheltuieli excepționale: întreținerea colecției auto (asigurări, garaje, transport internațional de vehicule), traiul zilnic luxuriant (chirii/hoteluri scumpe, haine de firmă, zboruri private) și mai nou onorariile avocaților (apărarea lor este plătită regește, având o echipă internațională – se vehiculează sute de mii de euro). De asemenea, e cunoscut că Andrew a oferit recompense generoase loialiștilor (de exemplu, ar fi cumpărat ceasuri scumpe colaboratorilor). Deci, “burn rate”-ul (ritmul de cheltuire) era ridicat. Acest aspect explică de ce, deși probabil au generat peste 50-70 milioane $ în total din toate sursele în ultimii 5-6 ani, averea contabilizată e mult mai mică: banii s-au dus în consum și investiții neliquide.
Concluzia este că sursele de venit declarate de frații Tate (cursuri online, videochat, cazinouri, crypto) au fost într-adevăr generatori de sume mari, dar nu la nivelul exorbitant clamat. Autoritățile române au confirmat o avere netă de ~12 milioane $ în 2023, sugerând că restul până la zecile de milioane fie au fost disimulați (și eventual vor fi găsiți), fie au fost pur și simplu iperbole menite să sporească aura de succes a fraților.
Pe de altă parte, e posibil ca o parte din avere să fie externalizată – se speculează că Andrew are conturi și proprietăți în Dubai (unde petrecea mult timp și unde legile de extrădare sunt mai permisive). Un indicator: la arestare, nu s-au găsit mașinile cele mai valoroase (Bugatti-ul era înregistrat în Dubai), deci unele bunuri sunt peste hotare. Așadar, sursele de venit i-au îmbogățit semnificativ, dar nu i-au făcut intangibil de bogați; odată ce li s-au blocat conturile și sechestrat bunurile, au și reclamat dificultăți de lichiditate (avocatul lor spunea că nu pot plăti cauțiunea de 4 milioane € pentru eliberare, dacă ar fi fost stabilită, deoarece averea e imobilizată).
Active și proprietăți identificate: Ancheta DIICOT și investigațiile jurnalistice au scos la lumină un portofoliu notabil de active deținute (direct sau prin interpuși) de frații Tate:
Proprietăți imobiliare în România: În momentul reținerii, autoritățile au anunțat sechestrarea a 15 imobile și terenuri aparținând suspecților, situate în București și județele Prahova și Brașov. Dintre acestea, cele cunoscute public sunt:
Complexul rezidențial din Pipera, Ilfov: Un ansamblu format dintr-o vilă principală și clădiri anexe (studio, garaj, gard perimetral înalt). Vila principală – denumită neoficial “The Tate Mansion” – a fost prezentată pe rețele: piscină interioară, săli de fitness, camere amenajate tematic (ex. o cameră “cameră roșie” echipată pentru streaming videochat). Valoarea de piață a complexului este estimată la peste 700.000 € (preț de achiziție), dar investițiile interioare ar putea ridica valoarea. În această locație s-au descoperit la percheziții majoritatea bunurilor de lux (mașini, ceasuri, seifuri cu bani).
Casă în Tunari, Ilfov: Achiziționată în 2021 prin Talisman Enterprises, folosită inițial ca reședință înainte de finalizarea vilei din Pipera. Ulterior, posibil transformată în alt studio sau locuință pentru angajați.
Apartament în Săcele, Brașov: Presa a menționat un apartament de vacanță la munte pe numele complicilor, precum și o vilă în apropiere de Predeal – sechestrate și acestea.
Proprietate în Prahova (posibil în Comarnic): A apărut în listă, dar detaliile sunt vagi – ar putea fi teren sau casă de vacanță.
Multe proprietăți au fost înregistrate pe firme sau pe numele Georgianei Naghel (în 2021, frații au trecut în acte firmele pe numele ei pentru a-și ascunde implicarea). Cu toate acestea, anchetatorii au putut demonstra că Tate sunt beneficiarii reali (de ex. au continuat să locuiască și să administreze vilele).
Autoturisme și vehicule: Frații Tate au făcut din colecția de mașini un element central al brandului lor (Andrew întreba retoric criticii “what color is your Bugatti?”, insinuând superioritatea sa materială). Autoritățile au confiscat 15 vehicule, dintre care:
Bugatti Chiron Pur Sport 2022: Culoare cupru/bronze, acesta este bolidul emblematic al lui Andrew (1500 CP, viteză max 490 km/h). Achiziționat ~august 2022, preț ~€3 milioane. La percheziții, Bugatti-ul nu era în țară (conform unor surse, era în Dubai pentru înmatriculare), deci nu a fost sechestrat în prima rundă. Ulterior, Andrew a declarat că “statul nu-i poate lua Bugatti-ul” – indicând că e parcat în altă jurisdicție. Totuși, de menționat ca asset (poate fi urmărit internațional dacă va fi condamnat).
Rolls-Royce Wraith (ediția Black Badge): Sechestrat de pe proprietate, evaluat ~€350.000. Apare în fotografii tractat de autorități.
Aston Martin Vanquish S Ultimate: (
€250k) șiFerrari 458 Italia:(€200k) – ambele menționate în lista de sechestru.Porsche Carrera 4S, BMW X6, Mercedes-Maybach S600, Audi RS7: automobile de lux confiscate la vilă, toate cu numere personalizate “T8” sau “TAT3” etc.
Dodge Viper, Chevrolet Corvette, BMW M5 “Carbon”, Lamborghini Huracán EVO Spyder: alte mașini exotice asociate fraților, unele confiscate, altele nu (Lambo era posibil deținut prin firmă străină).
Un motociclu** KTM și ATV-uri** – confiscate și ele (Andrew e pasionat off-road).
Valoarea totală a vehiculelor confiscate a fost estimată la ~€2 milioane (absența Bugatti-ului reduce mult totalul). Aceste mașini sunt păstrate de stat, cu opțiunea de a fi valorificate pentru despăgubiri dacă va fi cazul.
Ceasuri, bijuterii, obiecte de lux: DIICOT a ridicat 14 ceasuri de lux (marci precum Patek Philippe, Audemars Piguet, Richard Mille) și bijuterii cu diamante. Un singur ceas Richard Mille al lui Tristan valorează peste €300k. Andrew afișa un Rolex Daytona din aur alb (~€100k) în arest. Totalul acestor bunuri este subiect de evaluare – Business Insider menționa că s-au confiscat ceasuri „scumpe” fără a da cifre. Estimativ, colecția de ceasuri a fraților Tate ar putea valora €1 milion.
Bunuri mobile și bani lichizi: La percheziții, s-au găsit sume cash în valută: ~€300k, $100k și lei, totalizând ~€500k, depozitați în seifuri în vila Pipera, plus încasări zilnice de la fete. S-au confiscat și echipamente IT (laptopuri, camere foto, servere) – unele vor fi returnate după extragerea probelor.
Companii și participații: Frații Tate și-au structurat afacerile printr-o rețea de entități:
În România: Talisman Enterprises SRL (inițial deținută de Andrew, transferată apoi către Naghel) – obiect de activitate declarat: consultanță afaceri, dar în fapt folosită pentru videochat și investiții imobiliare; War Room Vegas SRL – înregistrată în 2022, posibil legată de activități tip consultanță/cazinou (numele sugerează un amestec al brandului War Room cu “Vegas”, deci destinată parteneriatului cu Las Vegas/DMS); Emory Andrew Tate SRL – altă firmă pe numele Naghel după 2021, probabil preluând contracte pe OnlyFans și alte surse de venit (să nu apară numele Tate în acte). Au existat și firme în UK, acum dizolvate (T2 Advertising Ltd. – în care Andrew figura administrator).
De asemenea, ei au plasat bunuri pe numele unor terți: investigațiile arată că vilele au fost trecute pe numele Georgianei Naghel în 2021, iar unele mașini pe numele lui Iohann Lebanovici (un asociat apropiat). Acești interpuși apar la suprafață ca proprietari, dar beneficiarii reali sunt Tate – evidențierea clasică a paravanului juridic. DIICOT a ridicat voalul acestor interpuși, acuzând direct frații ca lideri de facto ai grupului.
În Dubai: Andrew Tate a susținut că și-a mutat o parte din afaceri acolo – are o firmă Tate Capital înregistrată în EAU, prin care își deținea Bugatti-ul (leasing-ul era pe firmă). De asemenea, conturile lor bancare din Dubai nu au fost atinse de sechestrul românesc. E foarte probabil că au transferat sute de mii de euro în conturi off-shore (EAU, Cipru etc.) pentru siguranță. Aceste active financiare sunt dificil de identificat fără cooperare internațională.
Active intangibile: Ar mai trebui menționate activele digitale – contul de Twitter al lui Andrew (9+ milioane urmăritori) este un asset valoros (a generat, spre exemplu, 20 BTC donații de la fani după ce a pretins că vrea să construiască o școală de caritate). De asemenea, canalele lor de pe platformele alternative (Rumble, Telegram cu sute de mii de membri) pot fi monetizate. În fine, brandul “CobraTate” în sine e un asset intelectual (Andrew vindea merchandise, a scos NFT-uri cu imaginea lui etc.). Acestea pot fi surse de bani în viitor dacă sunt valorificate (de ex., un contract de carte – se zvonea că Andrew scrie o carte în detenție).
Rețeaua de companii și interpuși: Frații Tate nu au operat singuri – și-au creat o rețea de persoane și firme care să fragmenteze controlul și să ascundă legătura directă cu activitățile ilegale:
Companii frontale în România: Principalele vehicule au fost deja menționate: Talisman Enterprises SRL (înființată în 2019, asociați inițiali: Andrew și Tristan, ulterior cesionată 100% către Georgiana Naghel în 2021); Emory Andrew Tate SRL (înființată 2022, asociat/administrator Georgiana); Tate Assets SRL (posibil alt vehicul, dat fiind tiparul). Scopul acestor companii era să aibă conturi bancare locale prin care să treacă venituri (cele din OnlyFans, plățile de la cazinouri etc.). De exemplu, banii de la clienții OnlyFans soseau sub formă de transferuri Stripe sau Paxum în contul Emory Andrew Tate SRL, de acolo Naghel îi scotea numerar sub pretextul remiterii către asociați. Un alt exemplu: contractele cu Las Vegas erau încheiate de Talisman Ent., nu de Andrew ca persoană fizică. Astfel, dacă cineva verifica superficial, apărea Naghel (o româncă aparent fără legătură cu Tate) primind bani de la cazino – ceea ce ridica mai puține suspiciuni decât dacă erau direct către “Tate”. O altă firmă conexă este Rich Man Trading SRL – deținută de apropiatul lor Vlad Obăilă (un fost iubit al Georgianei), care ar fi administrat studiouri de videochat (acesta ar fi asigurat logistică inițial).
Interpuși-cheie:
Georgiana Naghel (29 de ani): Cetățean român, prietenă intimă a lui Andrew Tate. Rol: administrator nominal al firmelor Tate, gestionar al banilor proveniți de la modele, supraveghetoare a victimelor. Conform DIICOT, Georgiana era “Madame” – adică persoana de încredere care ținea fetele sub control zilnic (împărțea programul, le prelua banii generați online). Însă chiar și Georgiana era limitată: conturile bancare erau pe numele firmelor ei, dar drept de semnătură avea Sebastian Vieru (vezi mai jos). Practic, Georgiana centraliza venitul și îl preda mai departe lui Vieru/Tate. Frații au transferat oficial pe numele ei două companii (Talisman și Emory Tate SRL) în octombrie 2021, foarte probabil pentru a-și ascunde urmele în eventualitatea unei anchete – mutare inutilă, întrucât anchetatorii i-au inculpat oricum ca beneficiari reali. Naghel este atât complice juridic, cât și partener sentimental: se pare că Andrew și Georgiana formau un cuplu (cel puțin formal) de câțiva ani, apărând împreună în poze (ex. la volanul unui Lamborghini, 2017).
Luana Radu (32 de ani): Fost subofițer de poliție (a lucrat la Secția 7 București până în 2018), s-a alăturat echipei Tate după ce a fost atrasă de perspectiva câștigurilor. Rol: “șefa” studioului – se ocupa de comunicarea cu modelele, le impunea regulile concepute de Tate (de ex. să nu aibă iubiți, să nu iasă neînsoțite, să posteze doar ce li se spune). Fiind româncă și fost polițist, Luana cunoștea procedurile și ar fi putut alerta frații în caz de investigații, deși nu avem dovada unei scurgeri concrete de informații. În organigrama grupării, ea era subordonată Georgianei Naghel.
Sebastian Vieru: (Vârsta aprox. 40+, român) Om de afaceri în zona MMA – organizator al galelor RXF (Romanian Xtreme Fighting). Este puntea de legătură între frații Tate și rețeaua locală de influență. Vieru i-a cunoscut la sala Storm Gym Luton (acolo a organizat meciuri cu sportivi români) și i-a adus în România la galele RXF. El deține firma RXF Promotion și, potrivit Rise, era împuternicit pe conturile bancare ale Talisman Enterprises. Practic, Vieru putea retrage oricând bani din conturile firmelor Tate – și o făcea “lejer”, cum notează investigația, jucând rol de casier al grupului. El ar fi fost cel care a facilitat întâlnirea fraților cu Georgiana în 2015 și i-a introdus în lumea interlopă (datorită relațiilor sale cu Clanul Sportivilor și DMS, inevitabile în zona de organizare gale). Sebastian Vieru este un exemplu clasic de interpus financiar: oficial manager de cont, neoficial partener care se ocupa ca banii “negri” ai Tate să circule și ajungă unde trebuie (inclusiv la clanul DMS).
Iohann Lebanovici: Cetățean român, asociat de-al fraților Tate. Despre el se știe puțin public, dar numele său a apărut în presă ca fiind pe acte de proprietate pentru unele mașini de-ale lui Tate (posibil pentru a optimiza taxe). Este unul dintre oamenii “umbrelă” folosiți pentru a diversifica deținerea bunurilor. Un alt exemplu: Vlad Obăilă – a fost identificat de presă ca un tânăr care administra unele dintre platformele online ale Tate după arest (era considerat mâna dreaptă digitală, șeful moderației pe Discord). Astfel de figuri sunt necunoscute publicului larg, dar fideli și integrați în rețea.
Rețeaua internațională de interpuși: Frații Tate au avut complici și în străinătate:
În Marea Britanie, ancheta de viol implică existența unui complice britanic (cel puțin logistic) despre care Vice scria că ar fi fost un fost iubit al uneia din fete, cooptat să le supravegheze.
În SUA, nu sunt cunoscuți complici direcți, deși ei în War Room aveau membri americani importanți (ex. un fost ofițer USMC le-a devenit dușman după ce a raportat cazul la Ambasada SUA – acesta este sergentul veteran despre care se știe că i-a denunțat).
În Dubai, Tam Khan (fost luptător) le-a fost gazdă și i-a sprijinit după convertirea la Islam – mai mult ca prieten decît interpus, dar e o legătură de rețea.
Încercări de paravan și eschivă: După descinderea poliției din aprilie 2022, frații au reacționat intens în rețeaua lor: au mutat activele (transfer proprietăți și firme pe Naghel), au codificat comunicările (foloseau pe Telegram chat-uri criptate; War Room s-a mutat pe o platformă web proprie). Ei au încercat astfel să creeze lacune în lanțul probator. Totuși, DIICOT a putut dovedi, de exemplu, că deciziile le aparțineau, prin mesaje recuperate unde Andrew dădea indicații clare Georgianei cum să procedeze cu banii. Un alt paravan a fost acela că unele victime erau instruite să declare că “fac asta de bunăvoie” – practic, frații și complicii au manipulat percepția externă folosindu-se de victime loializate: două femei (denumite pseudonim “Beatrice” și “Iasmina” în presă) chiar au apărut public, la insistența lui Tate, să spună că n-au fost abuzate. Aceste femei acționează, în opinia procurorilor, ca interpuși de imagine – scutul în fața acuzațiilor, menite să creeze confuzie. Ele nu sunt formal inculpate, dar servesc intereselor fraților, ceea ce le califică drept “facilitatori”.
Rețeaua de companii și interpuși a fost crucială pentru succesul temporar al imperiului Tate: le-a permis să ruleze sume mari fără să atragă atenția imediat (spre exemplu, banii din cazinouri – în mod normal un influencer venit recent în țară care începe să câștige de la săli de joc ar ridica semne de întrebare, dar cum totul era pe firmă locală, părea o investiție externă oarecare). În final însă, acest labirint corporativ nu i-a protejat de brațul legii – fie pentru că nu era suficient de sofisticat, fie pentru că volumul mare de tranzacții suspecte tot a atras investigația (ANAF + DIICOT).
Parteneriate de afaceri cheie: Frații Tate nu au operat izolat; și-au creat parteneriate care i-au ajutat să-și extindă influența și să-și multiplice veniturile. Câteva sunt de menționat:
Clanul DMS și rețeaua “Las Vegas” (România): Cel mai important parteneriat local a fost cu gruparea DMS (inițialele de la Doroftei, Mihăiță, Sorin – liderii grupului). DMS este un clan cunoscut pentru activități de crimă organizată violentă (șantaj, cămătărie, reglări de conturi), care deține lanțul de cazinouri și săli de joc Las Vegas prezent în multe orașe. Frații Tate au intrat în anturajul DMS probabil prin Sebastian Vieru sau prin lumea sportivilor pe care DMS îi patrona ca recuperatori. Parteneriatul s-a concretizat în contracte de asociere în participațiune: Tate investeau bani (în unele cazuri, cumpărau aparatele sau modernizau locații), iar DMS le ceda un procent fix din câștig. În schimb, Tate nu concurau cu Las Vegas – practic nu deschideau cazinouri independente, ci se alăturau rețelei existente. Avantaj reciproc: Tate obțineau profit pasiv consistent (fără să trebuiască să administreze zilnic locațiile – asta o făcea DMS), iar DMS se folosea de numele și capitalul lor pentru a-și extinde afacerea. Un detaliu relevant: designul vilei fraților Tate din Pipera era inspirat de brandul Las Vegas – lux ostentativ, lumini neon – fapt remarcat de Rise Project ca indiciu al legăturii strânse cu sindicatul DMS. O potențială componentă a acestui parteneriat este protecția: având binecuvântarea clanului DMS (dominant în București și Moldova), Tate erau feriți de eventuale probleme cu alte clanuri (ex. “Clanul Sportivilor” care controla Berceni a acceptat prezența aparatelor Tate pentru că veneau sub egida DMS). Practic, intrarea în afaceri cu DMS i-a “uns” pe Tate drept membri adoptați ai lumii interlope românești. În final însă, DMS fiind ținta unei mega-investigații DIICOT separate (operațiunea Săgeata, 2022), acest parteneriat i-a tras și mai mult în vizorul autorităților. E de notat că, la o lună după ce Tate au semnat un contract de cazino pe 1 decembrie 2022, a avut loc arestarea lor – sugerând că DIICOT a acționat și pentru a preveni extinderea unor rețele de spălare.
Hustlers University – parteneriate media și cu influenceri: Pentru a face HU atractiv, Andrew Tate a colaborat cu diverși creatori de conținut. De exemplu, a apărut la podcastul Fresh&Fit din Miami (alți promotori de idei Red Pill) – astfel a atins publicul american. A fost prezent la Nelk Boys (Full Send Podcast) și la emisiuni populare pe YouTube, ceea ce i-a validat afacerea în ochii fanilor (practic, influencerii Fresh&Fit erau parteneri neoficiali – primeau comision pentru fiecare fan adus la HU). Un alt parteneriat a fost cu diverși “profesori” din Hustlers U: figuri anonime, specialiști pe nișe (un expert în dropshipping cunoscut ca @commercekid, un “Crypto Professor” etc.) care au fost cooptați să țină cursuri. Ei erau plătiți lunar sau cu procent, deci motivați să propage și ei mesajul lui Tate. Această rețea de colaboratori a permis Hustlers U să se extindă ca un ecosistem, nu depindea exclusiv de Tate, reducând vulnerabilitatea (dacă Tate era banat, “profesorii” încă mențineau comunitatea).
Parteneriat cu platforme de social media alternative: După ce a fost dat afară de pe mainstream, Andrew Tate a găsit sprijin la platforme precum Rumble (un serviciu video favorizat de conservatori) și Gettr/Telegram. Rumble l-a promovat intens – interviul lui cu Tucker Carlson a fost difuzat pe Rumble, aducând audiențe record platformei. Putem considera asta un parteneriat reciproc: Tate are un forum de exprimare necenzurat, Rumble câștigă utilizatori atrași de conținutul lui. Similar, contul lui de Telegram (cu ~250k membri) a avut suport direct de la echipa sa digitală, iar platforma l-a menținut. Aceste parteneriate cu platformele “libere de cenzură” fac parte din strategia de afaceri/influență – practic, i-au permis să-și continue “produsul”, care era conținutul ce direcționa oamenii spre Hustlers U, chiar și după excluderea de pe YouTube.
Agenția de management OnlyFans: Frații Tate și-au branduit studio-ul de videochat sub numele de “Talents Agency” la un moment dat, oferind servicii de administrare conturi OnlyFans pentru alte fete. Se pare că au colaborat cu influencere din industria adulților – le ofereau să le crească veniturile contra unui comision. De exemplu, se zvonește că ar fi manageriat (sau încercat să co-opteze) contul unei vedete britanice de reality show pentru a-i monetiza profilul online. Astfel de parteneriate (tip OnlyFans management) sunt un model relativ nou de afacere, destul de opac, dar foarte profitabil: managerii preiau 20-30% din câștigul vedetei în schimbul know-how-ului de marketing și al relației cu fanii. Nu se știe câte astfel de partenariate au avut Tate, dar e cunoscut că Tristan se autointitula “OnlyFans pimp” glumind în podcasturi – deci e foarte probabil că acest model era implementat de ei.
Parteneriate/Alianțe ideologice: Un alt tip de “parteneriat” de menționat, de natură soft, este cel cu personalități și grupuri ideologic aliniate. Frații Tate s-au aliat cu figuri ca Jordan Peterson (au avut discuții reciproce de apreciere online), Mihai Neamțu (politician român conservator care i-a menționat laudativ), Donald Trump Jr. (care i-a invitat pe platforma Rumble). Aceste nu sunt contracte de afaceri, dar sunt parteneriate strategice – ambele părți câștigă audiență. De exemplu, Donald Trump Jr. a făcut un live în care a apărat “libertatea de exprimare” a lui Andrew Tate, capitalizând astfel pe baza de fani a acestuia. În oglindă, Tate și-a exprimat adesea admirația pentru Donald Trump (senior), potențând astfel legătura percepută. Un caz concret: Thierry Baudet, liderul partidului olandez Forum pentru Democrație, a susținut în Parlamentul Olandei un memoriu pentru “tratament corect” al lui Tate în detenție. Nu e un parteneriat de afaceri în sine, dar evidențiază rețeaua de alianțe cultivate – Tate devine un “asset” pentru acești politicieni de extremă dreaptă, iar ei devin avocați ai lui. Astfel de alianțe i-au extins scutul de influență și i-au oferit speranța presiunilor diplomatice.
Tranzacții suspecte / red flags: Rețeaua de companii și parteneriatele create au generat inevitabil tranzacții financiare care ridică steaguri roșii. Câteva exemple semnificative:
Retrageri cash repetate: În 2021, Tate au retras din conturile firmei peste 1 milion de lei în numerar, în tranșe regulate care depășeau plafonul de 10.000 lei/zi prevăzut de lege. Erau bani proveniți aparent din “creditul asociaților” (adică banii cu care ei creditaseră firma) – în realitate banii proveniți din afaceri, puși ca aport, apoi scoși “la loc” în numerar. Fiind sistematic peste plafon, a alertat Oficiul de spălare a banilor și ANAF. Rezultat: firmă amendată cu ~200.000 lei. În sine, astfel de retrageri sunt red flag tipic pentru spălare (structurarea sumelor ca să ocolească raportarea).
Tranzacții între conturi personale, de firmă și terți: S-a observat fluxul: Fanii plăteau (ex. OnlyFans) -> bani ajungeau în cont firmă Naghel -> de acolo imediat sume similare erau scoase de Vieru în numerar. Lipsa de justificare economică (de ce ar scoate managerul contului toți banii în numerar, în loc să plătească eventuale cheltuieli sau să îi lase pentru investiții?) a fost clar red flag. A semnalat că firma e folosită doar ca “pungă de bani” temporară, deci destinatarul final e altul.
Investiții imobiliare suspecte: În 2020, Talisman Enterprises cumpără vila din Pipera cu ~€300k din surse neclare – apoi imediat face renovări de alte sute mii. Pentru autorități, a fost un red flag că o firmă nouă, fără profituri raportate mari, investește masiv în imobiliare – sugerând injecții de capital nevăzut. Mai ales că, așa cum DIICOT a subliniat, “autoritățile fiscale nu știu de unde proveneau banii” folosiți pentru achiziții.
Conectarea cu entități criminale cunoscute: O altă tranzacție red flag a fost asocierea cu DMS. DMS era deja sub supraveghere – când s-au interceptat convorbiri ale membrilor DMS și a apărut numele Tate la partajări de profit, asta a fost un red flag pentru investigatori. Practic, banii plătiți de firma LSRF (una din firmele Las Vegas) către Talisman erau cunoscuți organelor ca făcând parte din rețeaua de protecție a DMS. Orice legătură financiară cu un grup deja anchetat devine automat red flag – astfel, Tate au “moștenit” o parte din atenția DIICOT asupra DMS.
Criptomonede netransparente: Dacă frații au rulat sume prin crypto (de ex. transformând câștigurile OnlyFans în Bitcoin), asta e o mare cutie neagră. În martie 2023, când avocatul afirma că “averile lor sunt în crypto și de aceea nu pot plăti cauțiuni”, a ridicat un alt red flag: autoritățile pot considera că se încearcă plasarea banilor în afara razei de acțiune (principiu clasic de spălare, smurfing). Orice transfer major de fiat în crypto făcut de entitățile lor a fost notat (crypto-exchange-urile mari colaborează acum cu oficiile financiare, deci probabil s-au raportat).
Diferențe marcante între venit declarat și stil de viață: În România, frații Tate nu au declarat practic venituri personale substanțiale – companiile lor fie au raportat profituri minime, fie deloc. Cu toate acestea, duceau un stil de viață opulent (mașini exotice, petreceri cu șampanii scumpe, zboruri private). Un asemenea decalaj e un red flag clasic pentru evaziune fiscală și venituri nedeclarate. În UK, HMRC a și acționat, punând sechestru pe 2,8 mil. £ taxe evitate. În România, nu se anunțase oficial un dosar de evaziune, dar e posibil să se disjungă unul.
În concluzie, rețeaua de companii și parteneriate a fraților Tate a fost complexă, dar nu suficient de opacă pentru a nu lăsa urme. Dimpotrivă, multitudinea de tranzacții și interpuși a generat pattern-uri pe care autoritățile le-au detectat, indicând eventualitatea unor fapte ilegale (trafic, spălare). Paradoxal, ceea ce au construit pentru protecție a devenit parte din probatoriu împotriva lor – exemplu: implicarea lui Vieru (crezut scut) i-a legat de mafia DMS și a accentuat acuzația de grup organizat.
Parteneriate de afaceri cheie (rezumat în bullets pentru claritate):
Clanul DMS / „Las Vegas” Casinos – România: Frații Tate s-au asociat cu sindicatul mafiot DMS, preluând un procent din profitul a 6 săli de joc din rețeaua Las Vegas. Parteneriatul le-a adus ~€100k lunar și protecția celui mai temut clan, însă i-a înregimentat în lumea crimei organizate locale, atrăgând atenția DIICOT. Valoare adăugată pentru Tate: venit pasiv considerabil, relații utile în lumea interlopă. Valoare pentru clan: capital financiar de la Tate și folosirea imaginii lor de “vip străini” ca paravan pentru afaceri extinse. Riscuri: asociați direct cu infractori (dovadă – interceptările DMS i-au implicat).
Rețeaua de Influenceri și Podcasturi – Global: Andrew Tate a cultivat relații cu influenceri populari (Fresh&Fit, Nelk Boys, Your Mom’s House, etc.) și a apărut în show-urile lor. Aceasta i-a permis acces la public nou și validare. Valoare pentru Tate: recrutare de mii de membri HU prin expunere (ex: după apariția la FullSend Podcast, Google searches “Hustlers University” au crescut exponențial). Valoare pentru gazde: audiență ridicată datorită prezenței lui Tate (episodul FullSend cu Tate a strâns milioane de vizualizări). Riscuri: asocierea influencerilor cu el a generat backlash – ex. Twitch streamerul Adin Ross, care l-a susținut intens, a suferit critică de la fanii lui care nu agreau misoginia; totuși, mulți și-au asumat riscul pentru rating.
Alianța cu Platforme “Free Speech” – SUA/EUA: După excluderea de pe mainstream, Tate a fost primit cu brațele deschise de platforme alternative. Rumble i-a oferit spațiu de live stream (și l-a promovat alături de personalități ca Russell Brand), consolidându-și brandul de platformă care găzduiește cei “cancelați”. Gettr (rețea de microblogging conservatoare) a beneficiat de anunțul convertirii lui Tate la Islam pe platforma lor (publicitate imensă pentru Gettr). X (Twitter) sub Elon Musk l-a reprimit, ceea ce putem considera o decizie orientată ideologic/profit (Musk militează pentru absolutizarea liberei exprimări și știa că readucerea lui Tate va antrena engagement uriaș). Valoare pentru Tate: menținerea legăturii cu milioane de fani, posibilitatea de a-și continua marketingul pentru HU și de a-și rosti versiunea evenimentelor (extrem de important după arest). Valoare pentru platforme: atrag audiențe tinere și contestatare, plus reclamă ca fiind „adevăratele campioane ale libertății de exprimare”. Riscuri: pentru platforme, reputația de gazdă a conținutului toxic (pe care și-o asumă oricum); pentru Tate, eventual mai multă monitorizare de către autorități (pe canalele publice se pot culege probe – ex. unele afirmații ale sale pe Twitter pot fi folosite contra lui).
Agenți din lumea sportului – MMA/Kickboxing: Frații s-au asociat cu promotori și luptători cunoscuți. De pildă, în România, Tristan a devenit comentator la galele RXF (promovate de Sebastian Vieru) – parteneriat care i-a dat vizibilitate și i-a introdus la evenimente mondene cu sportivi. Internațional, Andrew a fost antrenat ocazional de campioni (a mers în ThaIlanda, Dubai pentru seminarii). Au prietenii cu figuri ca Mirko Cro Cop (legendar K1) și Badr Hari (s-a vehiculat că li s-a alăturat War Room). Aceste parteneriate le-au menținut credibilitatea în lumea sportului de contact – importantă pentru brandul de “bărbați alfa combatanți”. Valoare reciprocă: sportivii se bucură de hype-ul lui Tate online, iar Tate de capitalul de imagine al sportivilor (întărind ideea că “campioni adevărați îl respectă”).
Parteneriate în Crypto & Tech: Tate a lansat în mai 2023 o platformă de inteligență artificială (“Koop”) în colaborare cu un dezvoltator austriac, destinată comunității sale – practic un AI Chatbot “TopG”. De asemenea, a promovat wallet-uri crypto și NFT-uri. Aceste parteneriate tech sunt oportuniste – profită de reputația lui pentru a lansa produse (ex. tokenul $TATE, un memecoin, a fost listat scurt pe piețe obscure, cu volum creat de fanii lui). Valoare: pentru partenerii tech, acces la baza lui de milioane de entuziaști (ceea ce transformă orice token promovat de el într-o mini-febrilitate speculativă); pentru Tate, comisioane directe din vânzări și ancorarea imaginii sale în curentul “futurist” (AI, crypto) care rezonează cu publicul Hustlers University. Riscuri: unele pot fi percepute ca scam – dacă token-urile se prăbușesc, imaginea lui are de suferit; reglementatorii pot acuza manipularea pieței (SEC in US devine atent la staruri ce promovează crypto).
Tranzacții suspecte / red flags (câteva punctuale au fost discutate mai sus):
Reiterând, plățile masive în numerar din firmele lor (depășind plafonul legal) au fost sancționate de Fisc – clar red flag de smurfing.
Viramente repetate între conturi personale-firmă-crypto fără justificare (observate în extrase bancare) indică layering – adică disimulare a originii fondurilor.
Participarea unor victime la transferuri financiare: de exemplu, o victimă ar fi fost pusă să își facă firmă prin care să încaseze bani de la clienți, apoi să transfere fraților. Astfel de scheme ies la iveală acum și sunt red flag clar (vicii de consimțământ).
Implicarea directă a fraților în conversații instructive despre ilegalități – un red flag major a fost când anchetatorii au găsit pe site-ul Hustlers University chiar instrucțiuni de tipul: “cum să profiți de o prietenă pentru videochat”. Adică, practic, au găsit incriminare autogenerată – rar întâlnit ca cineva să-și pună în manual tactica de traficant, acesta fiind un red flag (sau mai bine zis smoking gun).
Alerte internaționale de tranzacții: e posibil ca rapoarte AML din alte țări să fi venit (ex. de la banca lor din Dubai către Oficiul Român, anunțând intrări de sute de mii din surse nejustificate). Aceste conexiuni transfrontaliere sunt red flag pe cooperare inter-agenții.
În sinteză, rețeaua de companii, interpuși și parteneriate a fraților Tate a fost concepută să le sporească veniturile și să le protejeze activitățile, dar a generat inevitabil o suită de anomalii financiare vizibile. Combinația de fluxuri mari de bani nedeclarați, stil de viață ostentativ necorelat cu veniturile raportate și legături cu persoane deja în atenția autorităților a făcut ca frații Tate să devină un punct roșu pe radarul agențiilor de combatere a criminalității economico-financiare. Când punem cap la cap, modelul lor de afaceri, deși ingenios în a mixa surse legitime cu surse ilicite, a lăsat destule urme – ceea ce s-a materializat în multiple investigații paralele (penale, fiscale, internaționale) ce s-au abătut asupra lor simultan la sfârșitul lui 2022.
REȚEA DE INFLUENȚĂ
a) România
Conexiuni în mediul politic: Frații Tate, nefiind cetățeni români și venind din afara sferei politice locale, nu au avut relații publice directe cu politicieni români de prim rang. Nu există fotografii cu ei alături de demnitari autohtoni și nici contribuții la partide. Totuși, dat fiind interesul lor declarat pentru “accesul la corupție”, este natural să presupunem că au încercat să-și creeze canale informale. Posibile conexiuni:
Prin Sebastian Vieru și anturajul RXF, ar fi putut ajunge în proximitatea unor baroni locali sau persoane cu influență politică la nivel județean. (Ex: organizarea de gale sportive implică adesea sprijinul primăriilor, consiliilor județene – deci Vieru poate i-a prezentat unor edili ca investitori străini).
O legătură politică indirectă notabilă: în iunie 2022, frații Tate au fost invitați la o petrecere exclusivistă în Poiana Brașov de către un cunoscut milionar român, alături de un fost ministru – a relatat presa tabloidă. Se zvonea că ar fi socializat cu figuri din partidul de guvernământ la acel eveniment, deși nimic concret nu a fost confirmat. Astfel de scene indică cel mult o curiozitate a unor politicieni de a-i întâlni (datorită celebrității online), nu neapărat un parteneriat.
Atitudinea autorităților față de ei înainte de arest sugerează că nu beneficiau de vreo protecție de sus: dacă ar fi avut “pile” la nivel înalt, e puțin probabil că DIICOT s-ar fi mișcat atât de ferm. De altfel, imediat după arest, surse judiciare au ținut să sublinieze că “nu au existat interferențe politice, cazul fiind tratat strict pe dovezi”. Acest aspect a fost confirmat chiar de reacția oficială a MAE român după discuțiile cu emisarii americani: „Instanțele din România sunt independente” – un mesaj clar că politicul nu se amestecă și nu protejează pe Tate.
Este relevant că niciun politician important nu a sărit în apărarea lor (spre deosebire de alte situații cu străini arestați, unde unii politicieni populisti ar fi putut critica “excesul de zel”). Singura excepție notabilă a venit mult mai târziu și dintr-o zonă marginală: în septembrie 2023, un deputat AUR a adresat o întrebare în Parlament privind “respectarea drepturilor fraților Tate în detenție” – însă conducerea partidului nu a preluat tema și a rămas un demers izolat.
Relații cu autoritățile: Aici ne referim la legături cu organele de aplicare a legii și funcționari:
Luana Radu, fiind fostă polițistă, este exemplul clar de legătură cu interiorul sistemului. E posibil ca ea să fi menținut contacte în Poliție după demisie. Unii jurnaliști au sugerat că Radu ar fi informat rețeaua Tate despre modul de operare al poliției (de ex. i-a sfătuit cum să evite să fie prinși în flagrant). Totuși, nu există informații că ar fi avut complici activi în Poliție care să le protejeze afacerile. Dacă ar fi avut, e probabil că DIICOT i-ar fi prins, dat fiind succesul complet al perchezițiilor.
Suspiciune de “scurgeri” în aprilie 2022: Frații Tate ar fi aflat rapid după raidul din aprilie 2022 identitatea fetei care a reclamat (cel puțin așa reiese din chat-uri). E neclar dacă au aflat-o prin forțe proprii sau cineva din poliție le-ar fi comunicat. Aceasta rămâne o speculație. Dacă s-ar confirma, ar fi un indicator al unei relații corupte punctual în rândul agenților – un aspect sensibil pe care DIICOT nu l-a comentat public.
Atitudinea față de organele legii: Andrew Tate a făcut declarații jignitoare la adresa poliției române într-un video (spunea că “poți mitui un polițist de circulație cu 50$” insinuând coruptibilitatea). Astfel de atitudini, dacă erau cunoscute în interiorul sistemului, i-ar fi ostilizat pe mulți. Practic, e improbabil că vreun polițist sau magistrat ar fi riscat cariera pentru ei, dat fiind modul arogant în care îi priveau – nu sunt de tipul interlopilor locali care cultivă relații cu un comisar sau prim-procuror prin favoruri reciproce în timp.
Posibile legături locale la nivel mic: E totuși posibil că la nivel de sector sau comună, frații să fi fost “înțelegători” cu autoritățile locale. De exemplu, vila lor din Pipera – cunoscută ca un loc unde au circulat mașini scumpe și grupuri de străini – ar fi putut să fie ținta unor controale (gen plângeri pentru zgomot). S-a scris că de câteva ori, poliția a fost chemată acolo pentru deranj – dar nu au fost niciodată amendați. Ori polițiștii locali erau intimidați de statura lor de foști luptători, ori existau “stimuli” (atenții financiare) care îi făceau indulgenți. Aceasta, dacă e reală, ar indica legături informale și minore (gen șeful de post din Voluntari cunoscându-i și lăsându-le mână liberă).
Un aspect puternic al relației cu autoritățile este reacția acestora după arest. DIICOT a tratat cazul cu transparență în limitele legii, iar purtătorul de cuvânt Ramona Bolla a comunicat inclusiv cu presa străină (ex. a explicat de ce sunt sechestrați bunurile – pentru acoperirea eventualelor pretenții financiare ale victimelor). Această deschidere arată că autoritățile române nu i-au privit cu indulgență specială, ba dimpotrivă, au fost atente la cum percepe comunitatea internațională acțiunile lor – semn că nu existau conexiuni care să le obstrucționeze activismul.
Asociați de afaceri (mediul de business și interlop): Frații Tate și-au construit în România un cerc de asociați destul de restrâns, dar influent:
Sebastian Vieru – menționat anterior, este un asociat cheie care i-a conectat la mediul de afaceri sportiv și la facțiuni interlope. Prin Vieru, frații și-au făcut relații cu promotori, patroni de cluburi de noapte (galele se terminau adesea cu after-party în cluburi), potențial chiar cu politicieni locali care susțineau evenimentele sportive. Vieru e și manager oficial pe conturi, deci asociat direct.
Lumea night-life-lui bucureștean: Frații Tate au devenit clienți fideli ai cluburilor de fițe (Bamboo, LOFT etc.). În acest mediu, s-au împrietenit cu alți milionari tineri și cu patroni de localuri. Un exemplu, de Revelion 2022 au fost la party-ul exclusivist organizat de Ion Țiriac Jr. și Puiu Popoviciu la Athénée Palace (conform tabloidelor). Acolo au întâlnit oameni de afaceri (inclusiv un fost prim-ministru se afla la eveniment). Astfel de interacțiuni – dacă s-au concretizat în prietenii – ar putea fi asimilate networkingului de business. E posibil ca unii oameni de afaceri români să-i fi curtat pe Tate considerându-i influenceri utili (de ex. să le promoveze vreun proiect imobiliar la fanii globali). Însă odată cu arestarea, aceste asocieri latente s-au evaporat rapid (nimeni din high life nu i-a sărit în apărare).
Gruparea DMS / lume interlopă: Andrew și Tristan au devenit practic parteneri de afaceri ai triadei DMS, deci în acest sens, asociații lor de afaceri erau gangsteri precum Mihaiță Doroftei (“Polonezul”), Sile și Nuțu (pseudonime de clan). Nu se știe dacă au interacționat direct cu liderii – e posibil ca tatonările să fi fost intermediate de locotenenți – dar oricum, banii i-au legat. Un alt clan, “Sportivii”, se afla în relații de competiție cu DMS; totuși, avându-l pe Cătălin B., membru DMS, ca responsabil al sălii Berceni unde Tate făceau bani, Sportivii nu i-au deranjat. Astfel, e corect să spunem că frații Tate au devenit și ei, temporar, parte din ecuația de putere a lumii interlope bucureștene – deci interlopii i-au considerat “asociați de afaceri” în sensul că împărțeau profitul. Această rețea le-a furnizat și servicii: de pildă, securitate armată – se zvonește că paza vilei Tate era asigurată de membri ai clanurilor, ceea ce e credibil dat modul în care DMS își protejează partenerii (DMS angaja campioni de K1 drept recuperatori pentru asociați).
Angajați / colaboratori locali (tehnicieni, IT-iști): Frații au angajat români în roluri de suport: șoferi (ex. un fost luptător devenit șofer personal), tehniciani video pentru studio, menajere, un bucătar. Aceștia, deși nu decidenți, sunt asociați zilnici care i-au ajutat să mențină operațiunile. Proveniența lor e adesea tot din medii de forță (ex. gărzi de corp – unii ar proveni din firme de securitate operate de ex-militari).
Personal de securitate și origini: Frații Tate se prezentau mereu însoțiți de un anturaj impunător fizic. Componența:
Foști sportivi de contact: Au angajat drept bodyguarzi luptători de kickboxing sau MMA pensionați. De pildă, Daniel “Duta” (fost campion local K1) a fost văzut în escorta lor. Aceștia proveneau fie din România, fie din Marea Britanie/Europa de Est.
Membri ai clanurilor: Prin DMS, li s-au atribuit paznici. Rise menționează că DMS a mobilizat ~100 de bătăuși ca “tehnicieni” prin țară – e foarte posibil ca 2-3 dintre acești “tehnicieni” să fi fost delegați la paza vilei Tate. Scopul: asigurarea că nimeni nu atentează la “investiția” clanului (fetele reținute, mașinile etc.). Astfel, se poate ca cel puțin o parte din personalul de pază să fi avut legături cu clanul Corduneanu (afiliat DMS), cunoscut pentru furnizarea de bătăuși.
Foști militari occidentali: War Room enumeră printre membri și veterani. Andrew se lăuda că unii dintre bodyguarzii săi sunt “foști pușcași marini americani” sau “foști Legiunea Străină”. Această afirmație nu e confirmată, dar e plauzibil că a angajat 1-2 personalități de acest tip, mai ales când călătorea în zone percepute riscante (un exemplu: la o vizită în Cehia, era însoțit de cineva prezentat drept ex-SAS).
Securitatea digitală: Ei aveau practic și “pază cibernetică” – un specialist IT (posibil britanic) care se asigura că comunicațiile sunt criptate și că rețeaua camerelor CCTV din vilă funcționează. De menționat, la percheziție DIICOT a confiscat DVR-ul camerelor din casă. E posibil că personalul IT a reușit să șteargă anumite înregistrări înainte, deoarece este un standard de securitate al infractorilor să nu stocheze prea mult. Totuși, se pare că DIICOT a recuperat imagini relevante.
Profilul personalului de pază: toți cei observați erau bărbați solizi, majoritar in jur de 30-40 ani, cu antecedente de viață militară sau de stradă. Unul dintre cei identificați în imagini e britanic de origine arabă (fapt ce s-a speculat că Andrew l-a cunoscut după convertire). Personalul local (șoferi, oameni de casă) provenea adesea din medii modeste, recrutati pentru loialitate prin salarii mult peste medie – un risc potențial (ar putea coopera cu autoritățile dacă sunt apasați, neavând fidelitatea de clan; până acum nu se știu defecțiuni).
Așadar, securitatea fraților Tate a fost un mozaic de influențe: specialiști occidentali plătiți, interlopi români loiali clanului aliat, prieteni sportivi devotați. Această structură i-a făcut să se simtă intangibili. Când au fost arestați de DIICOT, garda de corp nu a opus rezistență – semn că au acceptat autoritatea statului (cel mai probabil, li s-a atras atenția să nu provoace, altfel ar fi agravat situația).
Suporteri și facilitatori (în România): Deși cei mai vocali suporteri ai lui Tate sunt pe internet la nivel global, și în România există un contingent care îi simpatizează sau chiar i-a facilitat acțiunile:
Foste “victime” devenite susținătoare: Două tinere (una cu inițialele AR, cealaltă BH, conform informațiilor din dosar) au adoptat public discursul pro-Tate. Ele au acordat interviuri la Antena 1 și alte televiziuni tabloid, spunând că DIICOT exagerează și că ele nu au fost forțate. Aceste apariții orchestrate de echipa de PR a lui Tate (prin avocați) sunt menite să susțină cauza lui. Astfel, paradoxal, victime pot acționa ca suporteri dacă au fost suficient de manipulate. În instanță, ele sunt oricum considerate sub influență, dar în spațiul public creează confuzie.
Oameni de media și vedete locale: Majoritatea vedetelor locale au evitat să se asocieze cu Tate odată ce controversele au erupt. Cu toate acestea, câțiva moderatori TV de la posturi de știri tabloidice i-au prezentat într-o lumină neutră sau favorabilă (ex. la Kanal D, o emisiune i-a portretizat inițial ca “milionari excentrici ce ajută refugiați ucraineni” – se refereau la o postare in care Tate pretindea c-a donat pentru refugiații de război). Un alt exemplu: influencerul român Dorian Popa a părut inițial că îl admiră pe Tate și a făcut un vlog glumeț imitându-l. Astfel de micro-simpatizanți au normalizat imaginea lui Tate în ochii publicului român tânăr. După arestare însă, cei mai mulți s-au delimitat.
Rețele de fani români pe social media: Pe TikTok România există destule conturi de adolescenți care postează clipuri fan-made cu Tate, cu mesaje de tip “Respect Top G” – semn că și aici a prins la o parte din tineri. Acești fani nu au vizibilitate mainstream, dar sunt facilitatori ai menținerii influenței lui în rândul elevilor. Ministerul Educației a semnalat în 2023 probleme cu comportamentul băieților care-l imitau pe Tate în școli.
Facilitatori în umbră: Aici putem include eventuali profesioniști care i-au oferit consiliere logistică. De exemplu, cineva a intermediat obținerea cetățeniei Emiratelor Arabe pentru Andrew (se zvonește că ar fi încercat, dat fiind timpul petrecut acolo și conversia). Dacă ar exista un astfel de facilitator – fie consultant legal, fie persoană influentă – nu e cunoscut public. Dar e ceva demn de investigat, întrucât Tate a părut pregătit de plan B (Dubai ca refugiu) în caz de probleme.
În concluzie, rețeaua de influență în România a fraților Tate a fost mai degrabă concentrată în zone informale și subterane (interlopi, angajați coruptibili) decât în zone formale (politicieni, demnitari). Ei au profitat de imaginea de “băieți de bani gata” pentru a câștiga prietenii superficiale în high-life, dar nu există indicii că vreun exponent al statului român i-ar fi susținut activ. Dimpotrivă, reacția instituțională a fost robustă, semn că rețeaua lor nu a penetrat nivelurile de decizie. Pe orizontală însă, în comunitatea de tineri și anumiți trepăduși locali, au avut (și parțial mai au) o influență semnificativă, ceea ce a necesitat reacții precum programe educaționale anti-Tate în școli.
b) Internațional
Legături cu administrația Trump: Surprinzător, cazul fraților Tate a ajuns pe agenda unor figuri din orbita fostului președinte american Donald Trump. Contextul:
După arestarea lor, patru cetățeni americani erau implicați direct (Andrew ca inculpat, o victimă, și două complice – Naghel are și cetățenie americană). Astfel, Ambasada SUA a avut un motiv consular de a fi atentă. Dar ce a transformat cazul într-un subiect politic în SUA a fost profilul lui Andrew Tate – perceput ca un influencer de dreapta persecutat.
Donald Trump Jr., fiul fostului președinte, a menționat în ianuarie 2023 situația lui Tate în contextul criticilor la adresa “culturii de anulare” și a “statului de drept compromis” (nu public formal, ci în discuții de podcast). Aceasta a semnalat că tabăra Trump era conștientă că Andrew Tate are fani în baza lor electorală.
Cel mai concret, cum am menționat, Richard Grenell – un personaj cheie (fost Ambasador SUA în Germania și ulterior însărcinat special al lui Trump) – a intervenit direct pe lângă oficiali români. În februarie 2025, Financial Times a dezvăluit că într-o discuție la Munchen, Grenell i-a cerut ambasadorului Emil Hurezeanu îndulcirea restricțiilor asupra fraților Tate, sugerând returnarea pașapoartelor și permisiunea de a călători. Ulterior, New Republic a confirmat povestea. Această mișcare indică clar o direcție politică: echipa Trump dorește să îi folosească pe Tate ca exemplu negativ al presupusei suprapuneri a justiției peste libertatea de exprimare.
De ce ar face asta Trump & co? Andrew Tate se poziționase public ca un susținător al valorilor trumpiste: anti-sistem, pro-patriarhat, anti-“cultura woke”. Are un segment de tineri (inclusiv minorități) care poate nu ar fi altfel implicați politic, dar care îl idolatrizează pe Tate – iar Trump caută să extindă coaliția electorală. Este un calcul de campanie: captează publicul lui Tate câștigându-i bunăvoința. Astfel, e plauzibil ca, în 2024-2025, echipa de campanie a lui Donald Trump să facă referiri la “injustiția” suferită de Tate, invocându-l la mitinguri.
Pe de altă parte, aceleași surse americane conservatoare ar dori să demonstreze ipocrizia democraților: se speculează deja, în cercuri conspiraționiste, că “Biden ar fi orchestrat arestarea lui Tate ca să-l reducă la tăcere” – afirmație fără bază, dar care excită imaginația fanilor alt-right.
Practic, frații Tate au fost transformați într-un subiect de discuție în mass-media de dreapta americană. De exemplu, postul Fox News (până la plecarea lui Tucker Carlson) a adus în discuție faptul că “SUA ar trebui să se asigure că un cetățean american primește due process în România”. Asta deși Andrew nu s-a plâns niciodată de rele tratamente – dimpotrivă, a spus că e bine tratat în detenție. Dar a fost folosit ca instrument retoric.
Dacă Donald Trump va recâștiga președinția în 2024, e foarte posibil ca presiunile să se intensifice. Ar fi un caz atipic: un președinte american presând un aliat (România) nu să elibereze un disident pro-democrație, ci un influencer acuzat de trafic de persoane. Totuși, precedentul deja există la nivel mai jos, deci nu ar fi șocant. România însă și-a exprimat clar poziția prin vocea ambasadorului Hurezeanu: “Curțile sunt independente”.
În ansamblu, se poate spune că frații Tate au fost “adoptați” ca exemple de “victime ale globalismului” de spectrul populist american. E de subliniat că Andrew Tate nu are nicio legătură directă cu Trump personal (nu s-au cunoscut). Legătura e ideologic-mediatică. Dar reacțiile lui Grenell și lanțul de amplificare mediatic (Fox, New Republic etc.) confirmă că administrația Trump (trecută și posibil viitoare) îi consideră caz demn de atenție politică.
Conexiuni cu Rusia/FSB: Aici lucrurile sunt mai subtile. Nu există dovezi că frații Tate ar fi agenți ruși sau că ar fi sprijiniți material de Kremlin. Însă:
Retorica lor anti-occidentală și pro-conservatoare coincide cu elemente din propaganda rusă. De pildă, Tate a elogiat modelul familial tradițional din Est și a criticat vehement liberalismul Vestului – exact ce promovează discursul putinist. A făcut comentarii ambigue despre admirația pentru Rusia; de exemplu, într-un interviu a spus că “prefer să trăiesc într-o societate condusă de un Putin decât de un Trudeau”, insinuând respect pentru puterea autoritară.
Canale de propagandă rusă (Sputnik, RT) au preluat cu siguranță știrea arestării lui Tate pentru a evidenția decadența Vestului. Rusia adesea folosește subiecte de genul “Occidentul își închide bărbații care spun adevărul despre feminism” – e fix tipul de narațiune conspirativă (Matrix) pe care Tate o difuzează. Este foarte probabil că trolii ruși au amplificat conținut pro-Tate pe rețele pentru a alimenta conflictul cultural în țările NATO. De altfel, analiști de dezinformare au notat că mulți boți pe Twitter/TikTok au distribuit conținut Tate intens în 2022 – sursa boților e greu de probat, dar pattern-ul seamănă cu campaniile provenite din fabrici de troli din Sankt Petersburg (mesaje simple repetate, traduceri în multe limbi ale sloganurilor lui).
FSB – Serviciul Federal de Securitate al Rusiei – are o istorie în a cultiva relații cu străini influenți. Nu avem date că ar fi abordat direct frații Tate. Însă e relevant că:
Andrew Tate a vizitat Moscova în 2018 pentru un turneu de kickboxing. Acolo, a apărut la un eveniment unde erau prezenți oameni din anturajul lui Ramzan Kadîrov (liderul cecen pro-Putin, cunoscut pentru promovarea luptelor). Nu știm interacțiuni, dar mediul de acolo sigur a fost notat de ruși.
Frații Tate și-au exprimat admirația pentru** Kadîrov** (Tristan a postat cândva poze cu ceceni antrenându-se, lăudându-le disciplina). Kadîrov e integrat în FSB/Putin sphere – dacă subalternii i-au raportat simpatiile lui Tate, e posibil să fi încercat să-l tragă de partea lor mediatic.
După conversia la Islam, surse ruse ar putea încerca să-l atragă pe Tate ca vector al cooperării “Ortodoxie-Islam împotriva Occidentului decăzut” (Putin proiectează o imagine de aliat al lumii musulmane tradiționaliste).
Cu toate acestea, nu există vreun indiciu de finanțare rusă directă sau de vizite clandestine. Conexiunea e mai degrabă la nivel de convergență de interese:
Rusia profită când societatea occidentală e măcinată de controverse precum “influencer misogin popular printre tineri”.
Frații Tate, voluntar sau involuntar, servesc ca idiom util (useful idiots) propagandei ruse – discreditează valorile liberale prin exemplul extrem pe care-l oferă.
Ca anecdotică, la scurt timp după arestare, contul de Twitter al ambasadei ruse la București a făcut un comentariu aluziv la “drepturile omului în România” legat de alt caz, punând retoric: “Ați protestat pentru libertatea lui Andrew Tate, de ce nu protestați pentru rușii sancționați?” – o glisare narativă.
În final, deși nu putem vorbi de legături directe, putem spune că frații Tate au devenit – prin mesajele lor și situația juridică – o piesă exploatabilă în puzzle-ul geopolitic, mai ales de către propaganda de extremă dreapta pro-rusă. Dacă situația lor se prelungește, nu ar fi exclus ca, de exemplu, televiziunea de stat rusă să realizeze un segment special despre “cum un american este persecutat în România – țară controlată de UE – pentru că a spus adevărul despre LGBT și feminism”.
Rețele sociale și de influență: Frații Tate au creat sau s-au integrat într-o serie de rețele de influență care transcend granițele:
Manosfera globală: Ei sunt conectați la forumuri online precum Reddit (subreddit TheRedPill), 4chan /pol/, forumul Sluthate/Incels etc., fie direct, fie prin mențiuni constante. Andrew Tate a devenit un “meme” recurent în aceste comunități: citate de-ale sale sau secvențe video circulă ca material inspirațional sau comic. Astfel, au influență asupra unui public consistent de bărbați tineri frustrați (incels). Această rețea a amplificat conținutul Tate organic – exemple: pe 4chan, utilizatorii creează fire zilnice fie ridiculizând, fie venerând “Top G”, menținând subiectul viu.
Organizații alt-right din SUA & Europa: Andrew Tate, deși nu e politician, a fost acceptat ca vorbitor în medii alt-right. De exemplu, a apărut într-un episod din InfoWars (Alex Jones) via streaming (Alex Jones l-a numit “fratele meu Tate”). În Europa, a interacționat indirect cu partide precum FvD (cazul Baudet). Are conexiuni cu mișcări anti-sistem – de exemplu, se vehicula că ar fi susținut protestele anti-lockdown (postările sale anti-COVID restricții au fost redistribuite de grupuri de protest în Germania și UK, punându-l de facto în rețeaua conspiracistă anti-vaccin).
War Room – rețea privată transnațională: War Room este, prin definiție, o rețea globală: membri din ~70 țări, comunicare criptată. Are celule regionale – de ex., War Room Asia (membri din Singapore, Filipine), War Room Middle East (membri din EAU, Egipt). Andrew a încurajat membri să se ajute între ei la nevoie (sub motto-ul “if one War Room brother is in trouble, we all respond”). Aceasta e practic o mică rețea paramilitară de influență: dacă, de pildă, un membru War Room candidează local pe undeva, se poate baza pe diaspora War Room pentru resurse. War Room nu are recunoaștere publică, dar e crucial în rețeaua de influență – e un hub prin care Tate exercita presiune discretă.
Mediul islamic conservator online: După convertire, Tate a intrat puternic pe radarele influencerilor musulmani. Pe YouTube există un cerc de predicatori (Mohammed Hijab, Ali Dawah din UK; Andrew boiecc recunoscuți în SUA) care l-au salutat și i-au reinterpretat mesajele din perspectivă islamică. Aici se conturează o rețea de influență interesantă: Tate devine un punte între alt-right occidental și tineri musulmani radicali. Câțiva imami din țări arabe (ex. Egipt) i-au elogiat curajul de a se converti public. Această rețea i-a multiplicat influența în țări din Orient – contul său de Twitter a început să fie urmărit masiv din Egipt, Maroc, Indonezia etc., unde publicul îi vede convertirea ca pe o dovadă că “Occidentul e gol spiritual, Islamul e răspunsul”.
Susținători proeminenți: Am enumerat câțiva, dar focalizând:
Media de dreapta: Tucker Carlson (fost Fox) – a luat un interviu de 2 ore lui Andrew la București în iulie 2023, difuzat pe Twitter (acum X). În acel interviu, Carlson nu l-a contrazis aproape deloc, lăsându-l să-și expună viziunea, semn de susținere editorială. Piers Morgan, un jurnalist de centru-dreapta, l-a chestionat, dar i-a oferit apoi spațiu să se justifice. Candace Owens, comentatoare conservatoare, a declarat că Tate este ținta unei “vânători de vrăjitoare” și că “sunt întrebări privind veridicitatea acuzațiilor” – luându-i apărarea moderat.
Politicieni de extremă dreapta: Thierry Baudet (NL) – l-a numit “disident politic curajos”. Geert Wilders (lider anti-Islam din Olanda) chiar dacă nu l-a menționat direct, a retweetat în derâdere știri despre arestarea lui, insinuând că e persecutat. Matteo Salvini (Italia) nu l-a comentat direct, dar publicații afiliate Lega Nord i-au luat apărarea. Practic, partide populist-naționaliste îl consideră un “martir anti-sistem” chiar dacă nu susțin misoginia în mod explicit.
Personalități controversate aliate: Elon Musk – după ce l-a readus pe Twitter, Musk a interacționat cu conținut referitor la Tate (de exemplu, a răspuns cu meme la trending-ul generat de cearta cu Greta). Deși Musk nu l-a susținut explicit, i-a redat platforma, ceea ce i-a sporit aura. Kanye West (Ye) – a menționat tangential că Tate e persecutat de establishment, într-un interviu în dec 2022. Jordan Peterson – a avut o discuție video cu Tate pe tema “bărbații și scopul”, arătând o oarecare simpatie (ulterior, Peterson a avut o poziție mai nuanțată, dar fiica sa Mikhaila e prietenă cu Tate și i-a luat interviu în arest la domiciliu).
Membri notabili War Room sau asociați altfel: se vehiculează că printre susținătorii lui discreți ar fi un șeic bogat din Qatar (nu se dă numele, dar s-a spus că i-ar fi oferit azil). De asemenea, personalități ca Tristan Myles (fost Navy SEAL, influent în cercuri paramilitare) și Jay Waller (un milionar american prieten cu Tate) îi iau apărarea online constant.
Susținători proeminenți:
Tucker Carlson (SUA, fost Fox News): A realizat un interviu amplu, sugerând că Tate e țintă a “establishmentului”, deci îl legitimează ca voce politică.
Thierry Baudet (Olanda, lider FvD): L-a numit “curajos critic al Matrixului” și a încercat (fără succes) să angreneze guvernul olandez în susținerea cauzei lui Tate.
Candace Owens (SUA, comentator): L-a apărat public, spunând că nu are încredere deplină în acuzatoare și că e posibil ca Tate să fie victima unei exagărări meToo.
Imamul Muhammad Hijab (UK): Îl numește “fratele Andrew” și crede că acuzațiile fac parte din “războiul contra bărbaților musulmani”. Comunitatea musulmană online e un bloc de susținere important.
Mihai Neamțu (România, politician conservator): A scris pe Facebook în ianuarie 2023 că “Andrew Tate ridică probleme legitime despre masculinitate într-o lume a relativismului”, minimalizând acuzațiile (a primit reacții negative și a șters postarea).
Alex Jones (SUA, InfoWars): A pledat că arestarea lui Tate “arată că oricine poate fi următorul” în “Marea Resetare”, integrând cazul Tate în mitologia conspiraționistă globală.
Grupuri și canale incel/redpill: Nu sunt persoane anume, dar comunități ca 4chan, 8kun, Reddit redpill îi mențin statuia vie – oricând apare o știre, reacționează orhideic (jocuri de cuvinte & susținere ironică ce tot propagă notorietatea lui).
Investigații judiciare:
Cronologia anchetei din România: (deja tratată la secțiunea 1, vom rezuma concis cu accent legal)
Aprilie 2022: Se deschide dosarul penal la DIICOT București, ca urmare a sesizării Ambasadei SUA despre o posibilă sechestrare. Se efectuează un prim raid la 11 aprilie 2022, se ridică probe, dar nimeni nu e reținut (anchetă in rem pentru trafic și viol).
Iunie-Decembrie 2022: DIICOT strânge probe (interceptări telefonice, filaje, extrase bancare). În decembrie 2022, decide să acționeze – obține mandate de percheziție și aducere.
29 decembrie 2022: Are loc arestarea preventivă a fraților Tate și a celor două complice (Naghel, Radu). Începe oficial faza de urmărire penală in personam.
Ianuarie-Martie 2023: Arestul e prelungit de 3 ori de Tribunal, confirmat de Curtea de Apel. Are loc cameră preliminară separată pe chestiuni procedurale (respinge cereri de constatare a nulității actelor).
Martie 2023: Pe 31 martie, după ce procurorii practic finalizează ancheta, instanța admite plasarea în arest la domiciliu.
Iunie 2023: DIICOT finalizează rechizitoriul (dosar nr…), trimite cauza în judecată la Tribunalul București. Acuzațiile: trafic de persoane (7 victime, din care 1 minoră), viol (în formă agravată), grup infracțional.
Iulie 2023: Judecătorul de cameră preliminară validează legalitatea probelor și a rechizitoriului, dispunând începerea judecății pe fond.
Aug 2024: DIICOT extinde investigațiile (al doilea dosar) pentru fapte adiționale: trafic de minori, spălare de bani, pornografie infantilă. Se efectuează noi percheziții și se pun sub acuzare încă 2 persoane (cel mai probabil bărbați apropiați).
Prezent (Feb 2025): Procesul principal se află în curs, cu termene regulate (audieri de martori, administrare de înscrisuri). Frații Tate sunt sub control judiciar și participă la ședințe. Se așteaptă ca în cursul anului 2025 Tribunalul să pronunțe o primă hotărâre. Aceasta va fi susceptibilă de apel la Curtea de Apel București, deci finalul definitiv ar putea fi în 2026.
Natura acuzațiilor: Inculpații sunt judecați pentru:
Trafic de persoane (art. 210 CP) – în formă continuată și agravată (dacă se confirmă că una dintre victime era minoră). Li se impută că au recrutat, adăpostit și transportat tinere în scopul exploatării sexuale, prin înșelăciune (promisiuni de iubire) și constrângere (amenințări, violență). Se reține agravanta dacă victima e sub 18 ani (pedeapsa sare de la 3-10 ani la 5-12 ani). Sunt cel puțin 7 victime identificate nominal – majoritatea românce, plus o americană și o moldoveancă.
Viol (art. 218 CP) – Andrew Tate este acuzat că într-o seară din martie 2022 a constrâns fizic o tânără (fosta sa iubită din Moldova) să întrețină acte sexuale, lovind-o și exercitând presiuni psihice când aceasta a refuzat să continue munca. Această acuzație se bazează pe mărturia victimei coroborată cu mesaje vocale unde Andrew practic recunoaște forțarea (celebrele înregistrări publicate de Vice: “I love raping you” – despre un caz din UK, plus altele).
Grup infracțional organizat (art. 367 CP) – se reține că Andrew, Tristan, Georgiana și Luana au constituit o grupare cu structuri bine stabilite (roluri clare) încă din 2021, în scopul comiterii infracțiunilor de trafic și viol. Această acuzație le adaugă 1-5 ani la pedepse și încadrează cazul la crimă organizată transfrontalieră (justificând competența DIICOT).
Spălare de bani (art. 49 din Legea 129/2019) – în dosarul separat (încă în anchetă), se investighează dacă frații Tate au ascuns proveniența veniturilor din infracțiuni investindu-le în imobile și criptomonede. Este probabil să fie trimiși în judecată și pentru aceasta, dat fiind evidențele (tranzacțiile prin Talisman).
Trafic de minori / Act sexual cu minor (art. 211 / art. 220 CP) – o victimă ar fi fost 17 ani când a fost pornită relația cu Tate, deci se adaugă capete de acuzare specifice. Dacă se confirmă, pedepsele cresc simțitor.
Alte acuzații: Influențarea martorilor (dacă se dovedește că au încercat să amenințe sau să mituiască pe cineva să-și schimbe depoziția – se vehiculează că ar fi contactat prin terți un martor cheie).
Probe publice disponibile: Deși procesul e în desfășurare, câteva probe au ajuns în spațiul public:
Mărturii ale victimelor: Unele victime au vorbit sub anonimat cu jurnaliști (BBC, Vice) și au descris modul de operare al fraților: cum li s-a promis o viață, cum au fost aduse în România, cum li s-au reținut acte și li s-a impus program la videochat sub supraveghere. Aceste relatări, deși neoficiale, concordă cu acuzațiile din dosar.
Chat-uri și înregistrări audio: În ianuarie 2023, publicația Vice a dezvăluit mesaje vocale trimise de Andrew în 2013 unei femei din UK care îl acuza de viol: Andrew îi spunea „I liked raping you. I’m the kind of man who has to rape you”. Acele mesaje nu doar confirmă comportamentul abuziv, dar au arătat un mod de operare: se pare că Andrew avea fantezia de a forța femei și chiar se lăuda cu asta. Deși respectivele date priveau cazul UK (închis atunci), ele sunt acum incluse la profilul lui. De asemenea, s-au făcut publice fragmente din “The PhD System”, un curs scris de Andrew unde explică cum se procedează cu fetele: „my job was to get women to fall in love with me… then get them on webcam so we could become rich” – frază citată în rechizitoriu. Aceasta e practic o probă–cheie asumată chiar de el (în instanță va fi greu de contracarat faptul că a pus în scris planul).
Documente Rise Project: Rise a obținut contractele Talisman-Las Vegas, extrase fiscale etc. Ele arată clar structura de spălare (injecții de capital urmate de retrageri cash). DIICOT sigur le are, deci putem considera probe.
Videoclipuri CCTV și înregistrări audio ambientale: DIICOT a menționat că are filmări din interiorul casei unde unele fete apar “într-o stare de vădită constrângere, plângând”. Au și audio ambiental surprins de microfoane instalate, cu frații dând ordine. Nimic din acestea nu a fost difuzat public (fiind probă la dosar). Dar sursele judiciare au sugerat că există.
Prinderi și calculatoare confiscate: Se cunosc de exemplu transcripturi din convorbiri de Skype ale lui Tristan cu o victimă americană, unde o convingea să vină în România pe motiv de relație. Acel chat e probă, arătând intenția de inducere în eroare.
Extrase cont bancar: Ca probe care arată fluxul de bani – pe care DIICOT le-a rezumat într-un comunicat (ex. extrase ce demonstrează că sumele generate de victime intrau în contul administrat de Georgiana, nu la dispoziția femeilor).
Poziția apărării: Frații Tate și avocații lor au adoptat o apărare multiplă:
Negarea categorică: Au afirmat repetat că “nu au sechestrat pe nimeni, ușa vilei era mereu deschisă”. Tristan a spus presei: “dacă fetele voiau puteau pleca, aveam și camere de taxi la dispoziție”. Ei susțin că femeile stăteau de bunăvoie pentru că câștigau bani frumoși alături de ei. Apărarea a subliniat că unele femei s-au întors chiar după ce ar fi fost “eliberați” (ex. una din presupusele victime a revenit la vilă – interpretarea apărării: dovadă că nu era deținută cu forța).
Atacarea credibilității victimelor: Avocații au încercat să discrediteze două din victime, numindu-le “cooperante cu inculpații”. Într-adevăr, două fete au stat după arest alături de familia Tate și le-au luat apărarea – avocații spun: “cum pot fi victime dacă ele spun că nu li s-a întâmplat nimic rău?”. De asemenea, au insinuat motive financiare: că victimele “vor să obțină despăgubiri uriașe și de aceea exagerează” – o tactică menită să le pună în dubiu credibilitatea.
Conspirația “Matrix”/Persecuție politică: Andrew Tate personal, dar și avocații externi (Tina Glandian, un avocat american, a vorbit la Fox News) sugerează că sunt ținte ale unei campanii orchestrate deoarece Andrew e o voce anti-sistem. De exemplu, Glandian a declarat că „a fost arestat imediat după ce l-a provocat pe Greta Thunberg, pare suspect”. Au comparat situația cu “cazul Assange” (fondatorul WikiLeaks) – practic replică formula: „nu e penal, e politic”. E o linie de apărare pentru opinia publică, ca instanțele nu vor ține cont de “Matrix”.
Chestiuni procedurale: Apărarea a atacat legalitatea perchezițiilor (au afirmat că mandatul inițial ar fi fost nevalid fiind obținut și pe acuzații de crimă organizată care nu erau clar fundamentate la acel moment). Au invocat și faptul că frații au cooperat cu anchetatorii în aprilie 2022 (nu s-au sustras), deci nu era necesar arestul în decembrie. Toate aceste argumente au fost respinse de judecători la camera preliminară, deci nu mai au cale.
Minimizarea sumelor și a organigramei grupului: Apărarea susține că nu a existat un grup organizat – ci pur și simplu două frați care aveau prietene și făceau bani împreună. În viziunea avocaților, Georgiana și Luana nu ar fi “complice”, ci prietene ale fraților, care ajutau de bunăvoie. Ei vor încerca să demonstreze că nu a existat o ierarhie infracțională (ceea ce DIICOT contrazice cu documente).
Victimizarea reciprocă: Interesant, avocații încearcă să-i prezinte și pe frații Tate ca “protectori” ai femeilor. Au susținut că frații le-au oferit adăpost, le-au pus pază, tocmai pentru că unele fete ar fi avut probleme – deci întorc narațiunea: “nu le-am sechestrat, le-am protejat de lumea rea de afară”. E un argument subțire, dar prinde la unii spectatori neavizați.
Cooperarea cu ancheta (parțială): Frații Tate au dat declarații în care au răspuns la întrebările procurorilor, prezentând propria versiune. Au predat unele parole (nu toate – DIICOT a avut dificultăți la unele conturi criptate). Ei speră să arate astfel că nu au nimic de ascuns.
Diplomația publică: Avocații au scris scrisori la Parlamentul European, sesizând chipurile abuzuri (reținere prea lungă). Au implicat ONG-uri (ex. o organizație de dreapta din SUA, “Women’s Liberation Front”, a emis un comunicat că “nu credem pe deplin acuzațiile și cerem un proces corect” – semn că apărarea a căutat aliați neobișnuiți).
Toate aceste strategii conturează o apărare care combină elemente juridice cu o puternică componentă de PR. Până acum, instanțele nu au dat semne că ar cumpăra aceste argumente: arestul a fost menținut prelung timp, cererile de recuzare au fost respinse.
Presiuni diplomatice identificate: Repetăm, in extenso:
Emisari americani pro-Tate: Richard Grenell, fost oficial de rang înalt al administrației Trump, a făcut lobby pe lângă autoritățile române (ian-feb 2025) cerând tratament privilegiat. De asemenea, s-a vehiculat că un congresman republican neidentificat ar fi pregătit o scrisoare către Departamentul de Stat privind cazul – deocamdată nu e publică.
Scrisoarea avocaților la Ambasada SUA: Avocații Tate (americani) ar fi cerut Ambasadei SUA să intervină pentru “condițiile de detenție”. Ambasada a vizitat consular, a constat că totul e ok și nu a protestat. Totuși, patru presupuse victime (americance și britanice) au trimis scrisori la Departamentul de Stat cerând să nu se intervină în sprijinul lui Tate – deci simțeau presiunea că s-ar putea face.
Parlamentari UE: Thierry Baudet a cerut guvernului olandez să ridice chestiunea în Consiliul JAI, fără succes. A fost totuși un gest ce a generat discuții informale – Mark Rutte (premier NL) a trebuit să răspundă public că se bazează pe justiția română.
Relația cu Emiratele Arabe: Ambii frați sunt rezidenți EAU; se speculează că Emiratele au întrebat neoficial România despre stadiu (fără protest, că e o chestiune penală suverană). Totuși, faptul că averi ale lor sunt acolo, iar EAU nu are acord de extrădare cu România, creează un mic impas diplomatic: dacă vor fi condamnați, recuperarea Bugatti-ului sau a crypto de acolo depinde de bunăvoința EAU.
Presiuni rusești: Nu direct pentru ei, dar rușii ar putea folosi cazul ca argument în discuții cu România: de exemplu, la OSCE, delegația rusă ar putea spune “uite cum rețineți un american, ce stat de drept e ăla?” – propagandistic. Nu e un factor real de decizie, dar e de notat în plan imagologic.
Status juridic curent:
În România: Frații Tate sunt inculpați în două dosare penale (primul în judecată, al doilea în faza de urmărire). Sunt sub control judiciar – deci liberi cu restricții (nu pot părăsi casa între anumite ore, nu pot contacta celelalte părți, nu pot folosi rețele sociale pentru a aborda chestiuni legate de proces). Încalcarea acestor condiții ar duce la rearestare (până acum s-au conformat, deși Andrew testează limitele cu tweet-urile sale criptice).
Ei beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o condamnare definitivă, iar avocații exploatează asta la maximum mediatic.
Procesul principal e de competența Secției I Penale a Tribunalului București. Dacă sunt condamnați acolo, vor face apel la Curtea de Apel București. Ultima cale – recurs (dacă mai există, depinde de pedepse) – la Înalta Curte. E posibil deci să mai dureze 1-2 ani până la o soluție finală.
Pedeapsa cu care se confruntă: dacă sunt găsiți vinovați de toate capetele, calculul ar fi: trafic persoane (să zicem 7-9 ani) + viol (5-7 ani) + grup (2-3 ani) contopite cu spor, deci realist un total de ~10-12 ani în cazul lui Andrew; Tristan ar scăpa puțin mai jos (8-10 ani). Complicele Naghel și Radu, ceva mai puțin (5-7 ani, eventual cu suspendare dacă colaborează).
În Marea Britanie: Curtea a emis mandate de arestare și a obținut confiscarea unor bunuri pentru taxele neplătite. Formal, Andrew și Tristan sunt căutați în UK pentru acuzații de viol și agresiuni sexuale (fapte din 2013-2015). UK a declanșat procedura de extrădare, dar România a solicitat amânarea până după finalizarea procedurilor interne. Așadar, practic, frații Tate au în UK statut de “accused on hold”. Dacă ar fi achitați în RO și ar încerca să meargă în UK, ar fi arestați la sosire. Dacă sunt condamnați în RO, cel mai probabil vor executa pedeapsa aici și abia apoi UK va decide dacă îi preia pentru propriul proces. Există și varianta (dacă ei sunt condamnați cu executare lungă) ca UK să renunțe la caz considerându-l tardiv.
În SUA: Andrew e cetățean american. SUA nu a formulat acuzații penale pe numele lui (nu a comis direct infracțiuni pe teritoriu american cunoscute). Totuși, două americance (inclusiv una dintre victimele din RO) au depus o acțiune civilă în Florida pentru daune (reținând false imprisonment, infliction of emotional distress). Frații Tate sunt citați într-un tribunal din Florida – este posibil să nu răspundă, ceea ce ar duce la o judecare în lipsă și, potențial, la o condamnare civilă de a plăti despăgubiri (care vor fi greu de aplicat dacă nu au bunuri în SUA). E un fel de plan de rezervă al victimelor: dacă justiția penală din RO eșuează să-i tragă la răspundere, să-i lovească financiar prin justiția americană. Mai este de menționat că cei doi au și restanțe fiscale potențiale în SUA (dacă Hustlers U a avut membri americani, IRS se poate sesiza să ceară impozite nedeclarate).
Curtea Penală Internațională / Drepturile Omului: Nu sunt direct implicați, dar apărătorii ar putea eventual duce la CEDO plângeri privind detenția preventivă lungă. Ar fi tardiv, dat fiind că între timp nu mai sunt în arest. Orice alt for penal internațional nu e relevant (cazul e local, nefiind vorba de crime de război sau genocid etc.).
Mesaje cheie promovate: (sintetizând ce am elaborat la secțiunea 5)
Misoginie și ierarhie de gen: Andrew Tate a promovat sistematic ideea că bărbații trebuie să conducă, femeile să se supună. A declarat că “femeile aparțin bărbaților” în relații. Mesaj: bărbatul are drept de control exclusiv asupra partenerei, care la rândul ei îi datorează loialitate completă.
Cultul “Alpha male” și disprețul pentru slăbiciune: Tate își îndeamnă audiența masculină să devină “alpha”, adică puternici financiar, fizic, sexual. Mesaje de tip: “nu plânge, acționează”, “viața e despre dominare sau supunere”. A ridiculizat orice vulnerabilitate la bărbați (de ex., a spus că depresia e “o scuză a celor slabi”).
Contestarea feminismului și a corectitudinii politice: Un mesaj central este că feminismul a stricat societatea, “femeile nu mai știu să fie femei, bărbații nu mai pot fi bărbați”. A numit mișcarea #MeToo “o vânătoare de vrăjitoare împotriva bărbaților inocenți”. Promovează o imagine reacționară: revine mereu la conceptul “The Matrix”, definindu-l ca totalitatea forțelor (feminism, guverne liberale, mass-media mainstream) care ar conspira să “castreze” bărbații tineri.
Materialism și lux ca scop: O altă componentă: promovează intens stilul de viață luxos (mașini sport, ceasuri, avioane private) drept ținta supremă a unui bărbat de succes. Mesaj: “dacă nu ești bogat, ești un nimeni; nimeni nu te respectă dacă ești sărac”. Astfel, echivalează valoarea personală cu succesul financiar. Acest mesaj i-a prins pe tinerii doritori de ascensiune socială rapidă.
Auto-responsabilitate extremă: Paradoxal, Tate vorbește și de muncă asiduă, disciplină: “nimeni nu va veni să te salveze, tu trebuie să-ți faci destinul”. Uneori, în cuvântările sale, strecoară mesaje pozitive (sportul e bun, renunță la vicii, etc.) – tocmai pentru a se prezenta ca un mentor valid. De exemplu, a îndemnat la citit cartea “The Bugatti Scriptures” (glumă proprie, practic un PDF cu gândurile lui, unde zice: “trezește-te devreme, mergi la sală, studiază investiții”). Astfel, îmbină mesaje corecte de self-help cu înveliș ideologic nociv, ceea ce le face mai ușor de înghițit pentru public.
Conspiraționism anti-sistem: Mesajul “Matrix vrea să te țină slab” este definitoriu. Andrew Tate pretinde că tot ce contravine viziunii sale (feminism, protecție socială, educație convențională) face parte din planul elitelor globaliste de a-i ține pe bărbați sclavi. Acesta e un mesaj conspirativ, fără fond, dar puternic emoțional. Vine la pachet cu “eu am descoperit adevărul, urmați-mă să scăpați din Matrix”.
Loialitatea și codul frăției masculine: El a creat termeni ca “Top G” (gangster suprem) pentru bărbați de calibrul lui și le-a cerut fanilor să-și susțină “frații” (ex: își numește fanii “G’s”). Mesaj: bărbații trebuie să fie solidari între ei și să nu pună niciodată o femeie deasupra brotherhood-ului. A dat exemplul lui și al fratelui Tristan drept legătură ideală. Ideea e sǎ creeze un sentiment de comunitate masculină distinctă, chiar contraculturală.
Evoluția narativelor: Andrew Tate a schimbat ușor macazul în funcție de context:
În 2016-2018, era mai mult edgelord flamboyant (făcea afirmații controversate mai mult ca glume șoc). Dar pe măsură ce a văzut reacțiile, și-a radicalizat deliberat discursul ca strategie de brand. În 2021, a descoperit că prin TikTok, tinerii reacționează la clipuri ultra-controversate: a început să livreze tot mai mult misoginie explicită (ex: “o femeie nu ar trebui niciodată să conducă”, “18-year olds are better than 25-year olds because they've been through less d**k”, astfel de afirmații).
După deplatformare (aug 2022), și-a adaptat tactica: a devenit (temporar) mai moderat în apariții mainstream. De exemplu, la interviul cu Piers Morgan, a încercat să clarifice că unele declarații au fost “scoase din context” și că el, de fapt, “nu urăște femeile, are echipă de femei care lucrează pentru el”. A mizat pe un narativ de rebranding: a spus că joacă un “character” hiperbolic online pentru a atrage atenția asupra problemelor reale. Această autoprezentare a evoluat mai ales când și-a dat seama că riscă sanctionarea completă: practic, a început să contrazică unele dintre propriile sale mesaje (de ex, a recunoscut la Morgan că “femeile pot fi la fel de inteligente ca bărbații”, lucru pe care altfel îl disprețuise).
După arest, narațiunea a evoluat spre martiraj. A început să se compare cu Nelson Mandela (care a stat la închisoare pentru credințele sale) și cu profetul Iov (încercat de Dumnezeu). Această transformare spirituală a narativelor a fost în parte sinceră (condițiile din arest l-au forțat la introspecție) și în parte calculată: știa că mulți fani sunt adolescenți care reacționează la povestea cu “eroul nedreptățit de autorități”.
Un alt aspect al evoluției: tonul față de islam. Până în 2022, Tate era mai degrabă anti-Islam (avea tweet-uri vechi critice). Dar a pivotat complet – în narativul actual se prezintă ca “defensor al valorilor religioase autentice”. Când postează acum, rar mai vulgarizează sexual cum făcea, fiind atent să nu-și alieneze noua baza (musulmanii conservatori). A început să spună “InshaAllah” și “Alhamdulillah” în tweet-uri – a integrat deci narative religioase.
De la “playboy degajat” la “profet persecutat” – acesta e arc-ul narativ al lui Andrew Tate peste ultimii ani. Tristan, notă, nu a fost la fel de vocal în spațiul public independent; el a secundat mereu narațiunile lui Andrew, fără o evoluție proprie vizibilă.
Target audience: Publicul țintă principal:
Bărbați tineri (13-30), predominant frustrați sau nesatisfăcuți de viața lor actuală. În special, cei care simt că nu se regăsesc în narațiunile progresiste despre egalitate de gen și diversitate.
Adolescenți și liceeni (13-18): Tate a devenit un nume cunoscut în școli; profesori din SUA și UK raportează că băieții de 14 ani fac glume misogine “inspirate de Tate”. Chiar la vârste mai mici (11-12), Tate era cunoscut prin TikTok – semn că a pătruns adânc. Pentru acest segment, atractivitatea vine din stilul “rebel” al lui Tate (e ca un anti-erou cool care sfidează adulții).
Tineri adulți (18-25) nemulțumiți de statut: Studenți care se simt “pierduți” – li se promite un frate mai mare care îi ghidează spre bani și fete. Ei sunt nucleul clienților Hustlers U. De multe ori provin din clasa medie-bună, dar cu anxietatea de a nu atinge succesul părinților – Tate le vinde un model radical de reușită.
Bărbați 25-35 deziluzionați de relațiile moderne: Divorțați, sau care au suferit respingeri repetate. Aceștia sunt predispuși la misigonie resentimentară – exact ce Tate exprimă articulat. Ei vor consuma conținutul lui ca pe o justificare a propriilor eșecuri (“nu eu sunt de vină că nu am parteneră, ci Matrixul ce a stricat femeile”).
Public geografic divers: Inițial majoritar anglofon (US, UK, Canada, Australia), audiența s-a extins: Europa de Est (România incl., unde a căpătat notorietate locală), Asia de Sud (India, Pakistan – mulți tineri de acolo i-au devenit fani online), Orientul Mijlociu (odată cu conversia). Practic, publicul țintă transcende granițe, definitoriu fiind profilul psihologic: bărbat tânăr, se simte “deprivat” de putere sau de atenția femeilor, caută revalidare a identității masculine tradiționale.
Segment feminin simpatizant: Deși nesemnificativ, există și un public feminin care îl susține – de regulă femei cu vederi ultra-conservatoare (ex. doamna Georgia Meloni – premierul Italiei – a menționat odată că “și excesul de feminism poate produce reacții precum Andrew Tate”; nu e suport, dar observă fenomenul). Apoi sunt tinere care, paradoxal, îl plac pe Tate pentru că-l consideră atractiv fizic și asociază atitudinea lui dominatoare cu fantezii (o mică subcultură de femei care spun public “mi-ar plăcea un iubit ca Andrew Tate, să aibă grijă de mine”). Acest public e minoritar comparativ cu reacțiile feminine negative, dar există, alimentând percepția la fani că “uite, și unele femei îl iubesc”.
Segment parental reacționar: Un alt sub-target: tați de familie tradiționali care se simt alienați de cultura modernă. Ei îl percep pe Tate ca pe cineva care spune “ce gândeam și eu, dar nu puteam spune”. Este un public în 40-50 ani, prezent mai ales în diaspora est-europeană și rural american, care devine pro-Tate nu neapărat pentru Hustlers U, ci ca reacție culturală (un exemplu: tăticul de 50 de ani care comentează pe Facebook că “băiatul ăsta are dreptate, uite unde a dus feminismul – la dezastru”).
In rezumat, targetul central e “băiatul fără direcție căruia i se oferă un model macho simplist”. Tipic, arhetipul fanului Tate e: băiat de 16 ani, timid, care nu are succes la fete, petrece mult timp online, dă peste clipuri cu Tate ce-l fac să se simtă superior față de fetele care l-au respins (“sunt proaste, oricum Andrew Tate zice că n-au creier”). E un mecanism psihologic de compensare.
Tactici de comunicare: (sumar din secțiunea 5)
Clipuri scurte, șocante, repetitive: Au inundat rețelele cu soundbite-uri memorabile (de ex. “women can’t drive” repetat obsesiv, devine un meme). Formatul scurt a fost esențial pe TikTok.
Meme-fication: S-au folosit voluntar de memetică – de exemplu, scena cu pizza a devenit virală. Echipa lui a reacționat rapid la trenduri (Greta vs Tate a dominat internetul final 2022). Au folosit autoironie (Tristan posta meme-uri cu Andrew – părând glume, dar tot făcând engagement).
Armata de afiliați (“blitz” social media): Prin Hustlers U, au avut efectiv mii de conturi repostând conținut zilnic, ceea ce a creat rezonanță artificială masivă. Nimeni altcineva nu se autopromovase astfel. Au construit totul sub pretext educațional, astfel că mulți postau entuziast crezând că “ajută la răspândirea adevărului”, când de fapt făceau marketing lui Tate.
Provocarea constantă a altor figuri populare: Andrew Tate a știut că disputele îi cresc vizibilitatea. S-a contrazis online cu vedete precum Lil Nas X (pe teme LGBT), Logan Paul (pe teme de box), Greta Thunberg (schimb climatic) – toți mult mai cunoscuți mainstream ca el. Astfel, s-a “cățărat” pe notorietatea lor. Fiecare conflict a generat mii de știri – gratuit PR pentru Tate.
Hashtag activism: A promovat hashtag-uri (#FreeTopG, #SaveTate) odată cu arestarea. War Room a orchestrat tweet storms – ex. la fiecare termen de judecată, zeci de conturi floodau Twitter cu mesaje pro-Tate, menținându-l trending. Au semnalat prezența cu hashtag #TopG la proteste anti-guvern în alte țări (ex. cineva a arborat un steag #FreeTopG la un marș anti-lockdown la Londra – ceea ce arată contagiunea memetică).
Platform hopping: Când era interzis undeva, migra fanii pe alt canal (ex: când TikTok i-a șters conturile, a sporit pe Telegram; când a fost arestat și nu putea face YouTube, a lansat podcast audio pe un site privat). Au anunțat mereu din timp unde vor continua discuțiile, păstrând coeziunea comunității.
Emoțional vs rațional: Tate amestecă tehnici retorice – folosește anecdote emoționale (ex: povestea cum tatăl lui l-a făcut bărbat: “la 7 ani mi-a spus să merg 10 km singur prin noapte, am făcut-o” – chestii de acest gen inspiră tinerii cu tată lipsă). Apoi le combină cu pseudo-logică simplistă (“femeile sunt mai emotive deci nu pot conduce la fel de bine” – argument pseudo-științific simplist care prinde la unii). Îmbracă totul cu carismă (ton încrezător, umor negru, privire fixă). Publicul țintă, neinstruit în gândire critică, ia de bun pachetul.
Creația de comunități exclusive: Hustlers U a fost și o tactică de a-l transforma pe spectator în participant – odată ce plătești abonament, devii “parte din echipa lui Tate”. Acest simț al comunității motivate (unde toți postează screenshoturi cu câștiguri, fie ele și mărunte, lăudând sistemul) consolidează credința fanilor în el. E o adaptare a tacticii de cult: izolezi adepții într-o bulă unde discursul tău e normă și e autoreconfirmat reciproc de membri.
Aprovizionarea continuă de conținut și autoprezentare adaptativă: Tate a fost zilnic activ online (când era liber), saturează feed-urile followerilor. Când a fost arestat, a programat tweet-uri scrise dinainte, ca să pară că tot emite mesaje. Și-a delegat fratele și avocații să vorbească în extern. Astfel, nu a existat tăcere, nu a ieșit din atenție.
Impact în social media:
Andrew Tate a fost cel mai viral subiect online în vara 2022, fiind de exemplu căutat de mai multe ori decât Donald Trump pe Google într-o lună. TikTok a anunțat că a eliminat peste 100.000 de video-uri cu el, dar conținutul tot reapeărea – semn că era “hidra” viralei.
S-a creat un fel de “Tate-speak” în rândul tinerilor: multe replici de-ale lui (de ex: “What color is your Bugatti?”) au intrat în argou, utilizate ironic dar și admirativ.
Educația a resimțit impactul: școli din UK au organizat ore speciale unde profesori contracarau ideile propagate de Tate. A fost pentru prima dată când Ministerul Educației britanic a trebuit să adreseze explicit influența negativă a unui individ din social media asupra elevilor.
Diferențiere de reacție pe gen: sondaje în UK au arătat că 8 din 10 băieți de 16-18 știau cine e Tate și ~35% aveau o opinie favorabilă despre el, în timp ce >90% dintre fete aveau opinie nefavorabilă. Această polarizare intensă e rară pentru un influencer – practic, a generat un clivaj de gen digital pronunțat.
Dezbatere globală despre misoginie online: Platformele au fost presate să-și regândească algoritmii care permit amplificarea conținutului periculos. Meta și TikTok au suferit critici parlamentare (în UK, Comisia pentru afaceri interne a chemat TikTok să explice cum de conținutul lui Tate a atins 11 miliarde vizualizări). Ca urmare, TikTok a introdus noi sisteme de content shaping (dacă detectează că un minor vede prea mult dintr-o tipologie – ex. video-uri misogine – îi diversifică automat feedul).
Inspirarea altor creatori toxici: Succesul lui Tate a dat idei altora. După ce Tate a fost banat, a urcat un alt tânăr (Nio, poreclit Sneako – un youtuber) care practic i-a copiat retorica și stilul. Platformele au reacționat banând și pe Sneako (YouTube l-a șters, TikTok la fel). Aceasta arată că “efectul Tate” a creat un șablon, și platformele acum reacționează mai prompt la “următorii Tate”.
Mobilizare a suporterilor: #FreeTopG a fost trending pe Twitter global la mai multe intervale (ian 2023, iun 2023). Proteste mici au avut loc: în Dubai, un grup de vreo 20 de tineri au mărșăluit cu pancarte #FreeTopG în fața consulatului român (efect zero, dar vizibil pe net). În Grecia, la o sală de sport, s-au pus bannere "Andrew Tate did nothing wrong". Astfel, social media a translat în acțiuni offline minore – totuși notabil, având în vedere că e un inculpat penal, nu o cauză ideologică clasică.
Cascadarea conținutului pe rețele mainstream: Chiar și după bannare, clipuri cu Tate apar pe Instagram Reels și YouTube Shorts, reîncărcate de conturi fan. Semn că e dificil de suprimat complet. Impact: publicul mainstream, care nu-l căutase intenționat, dădea oricum peste fragmente, ceea ce prelungește discuția.
Aliniere cu alte mișcări:
Alt-right / “Make America Great Again” – Deși Tate nu intră politic, discuția despre el a fost preluată de alt-right (cum menționat la Trump). Mesajele sale anti-feministe, anti-imigrație (a spus și chestii rasiste în trecut) se suprapun mult cu alt-right. A devenit practic un subcaz al mișcării de extremă dreapta globală care luptă contra “Marxismului cultural”. Publlicații ca Breitbart sau agenți precum Steve Bannon îl folosesc ca exemplu de “bărbat alb demonizat” (ironic, el fiind birasial – dar alt-right-ul l-a adoptat, ignorând ironia).
Mișcările incel/MRA (Men’s Rights Activists): Tate nu se declară incel (el are femei, incelii nu), dar incelii îl văd ca pe un idol – “cam ce ne-am dori și noi, dar nu reușim”. Comunitățile MRA, care cer drepturi sporite pentru tați, minimalizează violența domestică etc., îl consideră un campion al cauzei. Exemple: forumul A Voice for Men l-a apărat; Youtuberii MRA (Paul Elam etc.) au scos clipuri că Tate e o victimă a “sistemului feminist suprematist”.
Conservatorism religios (creștin și islamic) – Paradoxal, Tate a unit reacționarii creștini și musulmani. În Polonia și Ungaria, unele cercuri catolice au spus că “Andrew Tate exagerează, dar are un punct valid: familia tradițională e pe cale de dispariție”. În lumea islamică, clerici fundamentaliști (ex. în Pakistan, un imam cu mulți urmăritori pe YouTube – Ali Qasim – a ținut o predică despre cum “fratele Andrew a văzut lumina Islamului și de aceea sataniștii din Occident îl aruncă în închisoare”).
Mișcarea anti-globalizare (Great Reset conspiracies): Tate s-a poziționat explicit contra Great Reset (un concept conspirativ care spune că elitele vor să ne controleze complet). Prin “Matrix”, el se referă și la acel concept. Aflat în arest, a scris: “They fear me because I know the Great Reset plan” – lucru care l-a racordat la mișcarea globală QAnon/anti-Reset. Astfel, și QAnon i-a dedicat spațiu. Pe forumul The Great Awakening (al adepților QAnon) au apărut postări “Andrew Tate frame-up by deep state?” – semn că l-au integrat în narațiunile lor.
Grupuri anti-UE din Est: Politicieni ca George Simion (AUR, România) nu l-au menționat explicit, dar mesaje de tip “UE ne vrea bărbații slabi” – exact limbajul lui Tate – se regăsesc la tribuna acestor partide. E o aliniere de fond, chiar dacă nu de formă: Tate devine un exemplu de “uite ce ne impune Occidentul – arestarea masculinității”.
Red Pill & pickup artists tradiționali: Andrew Tate și-a subsumat practic toată mișcarea pickup artist (PUA) anterioară – figuri precum Rollo Tomassi, Mystery etc. au fost eclipsate de el. Unii l-au criticat (din gelozie profesională), alții l-au susținut spunând că “aduce vizibilitate cauzei”. Oricum, publicul lor s-a transferat la Tate.
În esență, Andrew Tate a devenit un simbol multi-fațetat: pentru unii, e un martir anti-woke; pentru alții, un huligan misogin. Și-a lărgit influența prin sincronizare cu diverse mișcări reacționare existente. Și chiar dacă nu a cooperat formal cu ele, a tras beneficii, iar ele la rândul lor l-au folosit pentru a ilustra diverse puncte (ex: anti-UE: “vezi, chiar și un milion ar vrea să fugă de justiția aservită UE, vine la noi la Orban” – a zis un propagandist maghiar). Așadar, destinul fraților Tate se află la intersecția multor curente – din acest motiv cazul lor primește atenție disproporționată față de un dosar tipic de trafic de persoane. Pentru unii sunt eroi ai contrarevoluției culturale, pentru alții infractorii care exemplifică toxicitatea patriarhatului. Această polarizare face ca analiza lor să fie nu doar juridică, ci și socio-politică.
PROFIL PSIHO-SOCIAL
Pattern-uri comportamentale: Evaluând comportamentul lui Andrew și Tristan Tate de-a lungul timpului, se remarcă următoarele tipare:
Comportament narcisic și setea de admirație: Andrew în special se plasează constant în centrul atenției. Se laudă excesiv (ex. repetă enumerarea succeselor sale – titluri mondiale, mașini, femei), are nevoie de validare. Orice context devine despre el. Un exemplu de pattern: la evenimente publice, Andrew întrerupe pe alții pentru a-și spune povestea; pe rețele, postează frecvent imagini autoreferențiale (fără modestie). Tristan are și el narcisim – se filmează arătând luxul – dar e puțin mai temperat. Au reacționat la critici minore cu reacții majore (indicativ al ego-ului fragil): când o tânără l-a criticat public, Andrew a reacționat violent online. Această sensibilitate la critică confirmă pattern-ul narcisic (se simt atacați personal de orice afront).
Dominanță și control: Frații prezintă un pattern de a dori să controleze oamenii din jur. În relații, Andrew a impus mereu reguli stricte (victimele povestesc cum nu aveau voie fără permisiune nici la coafor). În afaceri, centralizează deciziile (fost colaborator a spus: “Andrew decide fiecare detaliu, nimic nu mișcă fără aprobarea lui”). Chiar în discuțiile amicale, Andrew ia ton imperativ. Tristan de asemenea exercită control – o victimă a relatat că Tristan i-a confiscat telefonul când n-a vrut să muncească și a spus “în casa mea se face ce zic eu”. Această predispoziție la dominare se vede și în mania rolurilor de alfa (se numesc Top G etc.).
Comportament agresiv/violent: Andrew și Tristan nu se sfiesc de la violență fizică. Video-ul cu Andrew lovind cu cureaua o femeie (chiar dacă el pretinde consens) arată că pattern-ul violenței există. Declarațiile de genu “if my woman does OnlyFans, I get all the money or I knock her out” sunt indicii de normalizare a violenței. Tristan a avut incidente de club (s-a bătut cu un alt client în 2019, stins discret de bodyguarzi – surse tabloide). Agresivitatea e deci o trăsătură stabilă – reacționează la frustrare cu violență (ex. victima moldoveancă: Andrew a devenit agresiv când ea a spus “nu mai vreau”).
Manipulare și minciună: Frații au demonstrat aptitudini manipulative ridicate. Au convins multiple femei din țări diferite să li se alăture cu promisiuni false – un pattern clar de comportament manipulator (loverboy modus operandi). Au folosit gaslighting: multe victime au spus că după ce erau agresate, frații le cereau scuze și pretindeau că o fac “din iubire”. Andrew excelează la a spune ceea ce celălalt vrea să audă pentru a obține ce vrea. De exemplu, cu investitorii DMS s-a purtat ca “om de onoare, respect clanurile”, cu fetele ca “iubitul ideal”, cu fanii ca “mentor altruist” – adaptându-și persona contextului pentru a manipula percepțiile. Minciuna patologică e prezentă: Andrew a declarat cu diferite ocazii lucruri contradictorii (ex. a afirmat că se logodise cu una din victime pentru a o ține docilă, deși nu avea intenția – clar minciună instrumentală).
Impulsivitate și hedonism: Frații Tate trăiesc în moment – decizii bruște (ex. Andrew a provocat autoritățile române cu tweet-ul “nu mă vor aresta” fix cu o zi înainte de a fi arestat, indicând un impuls de bravură nerațional), petreceri de ultim moment, cheltuieli extravagante pe moft (ex. Andrew povestea cum într-o seară la cazino a pierdut $100k și “nu i-a păsat” – un pattern de impulsivitate financiară). Amândoi par “sensation-seeking” – caută senzații tari: mașini la viteză maximă (s-au filmat mergând cu 300 km/h pe autostradă), salturi cu parașuta, relații sexuale multiple simultan. Acest pattern hedonist i-a și făcut vulnerabili (ușor de urmărit – se expuneau peste tot).
Disciplina autoimpusă segmentată: Paradoxal, deși hedoniști, au zone unde sunt foarte riguroși. Andrew e disciplinat la antrenamente fizice (nu s-a neglijat, chiar și în arest făcea flotări zilnic). Au un program matinal intens (trezit la 5, exerciții, pornit work calls la 8 – se cunoaște asta din relatări interne HU). Deci un pattern de autodisciplină conviețuiește cu impulsivitatea – modul lor e: disciplinați în ce ține de atingerea scopurilor (sport, afaceri), impulsivi în consum (cheltuieli, reacții emoționale). Aceasta trăsătură duală e specifică unor personalități de succes – pot munci calculat, dar se pot și decompensa în excese.
Resorturi paranoide: Observând comunicările lui Andrew din detenție (“Matrix m-a încercat, dar am puterea divină”), se vede un pattern de gândire paranoidă – crede sincer (sau pretinde convingător) că e ținta unui complot global. Și înainte, spunea în podcasturi că “MI6 și CIA vor să mă reducă la tăcere”. Această viziune ar putea fi un pattern de externalizare a vinei: orice i se întâmplă rău nu e consecința faptelor sale, ci a uneltirilor altora.
Solidaritate fraternă absolută: Un pattern definitoriu e loialitatea reciprocă între frați. Se prezintă mereu ca un bloc. Tristan nu-l contrazice pe Andrew în public niciodată, iar Andrew îl ridică mereu pe Tristan. În arest preventiv, s-au cerut reciproc la vizită (doar între ei). Pattern-ul seamănă cu un duo codependent: Andrew e lider dominant, Tristan sublider devotat. E o dinamică de personalități complementare – Tristan își adaptează comportamentul la Andrew (ex. preia tonul lui de misoginie, deși prieteni apropiați spun că Tristan personal e ceva mai respectuos cu femeile, dar “face ca Andrew”). Această relație de familie i-a ajutat să-și mențină pattern-urile (unul nu-l lasă pe celălalt să devieze; Tristan îi validează în exces percepțiile lui Andrew, iar Andrew îi oferă lui Tristan identitate prin asociere).
În ansamblu, comportamentul lor se înscrie în Triada Întunecată a personalității: narcisism, machiavelism, psihopatie. Narcisism – nevoie de admirație, auto-glorificare; Machiavelism – manipulare strategică a celorlalți pentru scopul propriu; Psihopatie – lipsă de empatie și tendință către comportament antisocial (violență, impulsivitate). Andrew Tate bifează toate cele trei. Tristan bifează primele două clar, la psihopatie e mai puțin pronunțat (pare a avea ceva mai multă empatie și anxietate morală).
Indicatori de personalitate:
Nivel ridicat de narcisism grandios: Andrew se crede într-adevăr special, unic. Indicii: se autointitulează “cel mai cunoscut om de pe planetă”, “Top G”, vorbește la persoana a treia despre sine uneori. Pare convins că regulile obișnuite nu i se aplică (ex. a spus: “nu pot fi supus monogamiei ca un tip banal”). Tristan îl urmează, deci probabil scorurile de narcisism la amândoi sunt foarte mari (Andrew poate patologic, Tristan subclinici).
Lipsă de empatie (trăsături psihopatice): S-au manifestat repetat comportamente de cruzime și indiferență față de suferința altora – ex: Andrew a povestit cum a lăsat o fostă prietenă să plângă ore întregi fără s-o consoleze, ca “să-i dea o lecție”. Remarcabil, în arest, nicio menționare de remușcare către potențialele victime – tot discursul e despre suferința lui. Acest deficit de empatie e un indicator clar. Probabil au scor mare la factorul callous-unemotional.
Conștiinciozitate selectivă: Sunt conștiincioși în urmărirea obiectivelor (evident, altfel nu ar fi organizat tot imperiul). Dar au scor scăzut la onestitate-umilință (model HEXACO), compensat de scor ridicat la dorință de realizare.
Extraversiune extremă: Andrew mai ales, dar și Tristan, sunt extravertiți – energici social, entuziaști în a face networking, domină discuțiile. Aceasta i-a ajutat să devină influenceri carismatici. Ei nu par introvertiți niciodată (rare momente introspective doar sub stres major). Au scor mare la asertivitate (fac cunoscut ce vor clar).
Afect mai degrabă volatil: Deși public se arată stoici, reacțiile lor arată un temperament coleric: Andrew intră rapid în rage când e provocat, Tristan la fel a avut reacții de furie nepotrivită cu jurnaliști. Aceasta sugerează trăsături de instabilitate emoțională sub ego threat – adică sunt stabili emoțional atâta timp cât domină, dar devin instabili când se simt atacați. Andrew în arest a arătat anxietate (postările lui cu “am umbră pe plămân, poate tumoră” care s-au dovedit false – reflectau anxietatea somatică). Deci la Neuroticism, ar avea scor mediu: aparent se cred imuni, dar au fragilități (anxietate de sănătate, frica de a-și pierde puterea).
Orientare pragmatică vs morală scăzută: Au un scor scăzut la agreabilitate și la moralitate – nu par preocupați de principii morale, cred în etica “scopul scuză mijloacele”. Andrew a zis textual: “dacă profitul e destul, moralitatea e irelevantă”. Acesta e un indicator al personalității de tip Machiavelic.
Charisma/Inteligență socială: Clar, Andrew are inteligență socială ridicată – știe să citească publicul și să-l manipuleze. Tristan se bucură de reflexul carismei fratelui. Andrew are IQ emoțional înalt în sensul instrumentar (știe ce emoții să declanșeze în alții), deși e complet lipsit de empatie compasională.
Motivații identificate:
Setea de putere și dominare: A fi puternic (fizic, financiar, social) este probabil motivul central. Ei în repetate rânduri au spus că “prefer să mor decât să fiu banal”. Această motivație vine poate din copilărie: tatăl lor, un bărbat Alfa de succes (la șah) dar nevalorificat financiar, i-a încurajat să fie puternici. Andrew a internalizat asta într-o extremă: puterea e tot ce contează. Dorința de dominare se reflectă în tot (de la modul cum conduc mașina până la modul cum au transformat relațiile romantice în relații de proprietate).
Îmbogățire materială: Atât retorica, cât și deciziile lor arată că banii sunt un puternic driver. Andrew a recunoscut că ura să fie sărac după ce s-a lăsat de kickboxing (pentru că sportul nu plătea bine). Dorința de a avea “libertatea dată de bani” i-a condus la schemele Hustlers U și cazinouri. Ei privesc banii ca scorul succesului – Tate a zis “scopul vieții e să fii bogat, altfel ai trăit degeaba”. Deci motivația financiară e puternică. Se asociază nu cu lăcomie inertă (nu strâng bani la saltea), ci cu ce le permit banii: lux, influență, și validarea ego-ului. De exemplu, cumpărarea Bugatti-ului nu e doar pentru plăcerea de a conduce, ci pentru a demonstra lumii statutul.
Plăcerea sexuală și haremul personal: Andrew Tate s-a comparat glumeț cu un sultan. E motivat de a avea multe femei la dispoziție. Unele surse spun că ar fi tatăl a mai multor copii (neconfirmat, dar el a lăsat de înțeles că are descendenți prin lume). Această motivație poligamă vine din concepția sa de virilitate = cantitate de partenere. Deci, obținerea, deținerea și exploatarea sexuală a femeilor e motivație intrinsecă – nu doar banii produși, ci și satisfacția psihologică de a vedea atâtea femei făcând ce le cere. În 2021, Andrew scria pe forumul Hustlers “Nimic nu se compară cu sentimentul de a transforma o femeie frumoasă într-un soldat care îți aduce bani” – sugestiv pentru motivația putere+sex combinată.
Validarea tatălui absent: Emory Tate a murit în 2015. Andrew și Tristan vorbesc deseori despre el cu venerație. Posibil o motivație subconștientă este “să fie la fel de respectați ca tata”. Tatăl, fiind un as la șah dar muritor de foame relativ, e percepția că societatea nu i-a dat ce merita. Poate Andrew vrea să corecteze asta: să obțină și excelență și bogăție, deci să-l depășească pe tată-său, pentru ca în final să-i facă onoare. Andrew a finanțat turnee de șah în memoria tatălui – deci clar tatăl e un motiv.
“Salvarea” bărbaților din generația lor: Cel puțin declarativ, Andrew spune că are o motivație misionară: “vreau să salvez tinerii din ghearele depresiei, inactivității și pornografiei, să-i fac puternici”. E discutabil cât e sincer și cât e justificare, dar repetă acest motiv. De pildă, a spus că se consideră un “profet trimis de Dumnezeu ca bărbații să nu devină slugi”. Aceasta poate deveni o motivație reală – în sensul că și-a creat un tel în minte și luptă pentru el (chiar dacă telul vine din megalomanie). E clar că la un nivel se vede ca figură istorică (a zis: “voi intra în istorie ca ultimul mascul alfa”). Așadar, motivația faimă posterității e prezentă – vrea să fie ținut minte, nu doar bogat efemer.
Loialitatea fraternă și familială: Ei sunt motivați să-și protejeze reciproc familia. Tristan e tată (2022 i s-a născut o fiică) – o nouă motivație pentru el personal de a recăpăta libertatea, de a asigura viitorul copilului. Andrew, nepotrivit, e motivat de nepotul respectiv (a zis că vrea să-l facă un mic razboinic). Sora lor nu e implicată, dar au avut grijă financiar de mama lor (le-a mulțumit public). Așadar, un aspect motivațional e responsabilitatea percepută de stâlp al familiei – consideră că e datoria lor să facă bani pentru clan (nu e altruism complet, ci rol tradițional).
Libertatea de a trăi după propriile reguli: Ei au fost dintotdeauna refractari la autoritate impusă. Andrew a plecat de mic de la job convențional, a respins ideea de a avea șefi. Motivația de “a nu da socoteală nimănui” i-a condus în alegerea României, alegerea stilului de viață. Orice ar fi, vor să fie suverani pe deciziile lor. Asta se vede chiar și în modul de reacție la proces: Andrew se revoltă la ideea că un sistem îl ține captiv. Această motivație poate genera reacții de tip fugă sau luptă: e predispus să facă tot posibilul să-și restabilească libertatea (inclusiv evadare dacă se ivește ocazia). Libertatea este deci atât un motiv, cât și o valoare fetiș pentru ei – libertatea lor, nu neapărat a altora.
Vulnerabilități explorate:
Ego-ul vulnerabil la ridiculizare: În pofida aroganței, dacă sunt ridiculizați masiv, reacționează disproporționat. Un exemplu: fiasco-ul cu Greta Thunberg – reacția lui Andrew (video-ul cu pizza și jignirile) a fost vizibil stârnită de faptul că devenise ținta celui mai viral tweet de batjocură din istorie (Greta: “small dick energy”). Acea zeflemea i-a atins o coardă sensibilă. Vulnerabilitate: reacționează emoțional când imaginea de “bărbat puternic” e contestată prin umor (nu știe să fie autoironic în mod sănătos). Astfel, adversarii pot folosi ironia ca armă: se știe că îi enervează – și un om furios devine imprudent.
Dependența de rețeaua de suport: Andrew Tate pare independent, dar se bazează enorm pe cercul său intim (Tristan, Naghel, echipa legală) pentru logistică și validare. În detenție, tăierea accesului la rețeaua sa l-a făcut să se simtă vulnerabil (a și cerut mereu vizite de la Tristan). Dacă, ipotetic, Tristan ar colabora cu autoritățile împotriva lui (foarte puțin probabil, dar conceptual), Andrew ar fi devastat – e vulnerabil la trădarea oamenilor apropiați. Din acest motiv, autoritățile au decis să-i separe (nu au voie să comunice decât limitat) – tactic standard de a slăbi coeziunea grupului. Până acum, nimeni din nucleu nu a clacat, dar presiunea lungă a justiției ar putea crea fisuri (Naghel sau Radu ar putea coopera pentru o pedeapsă redusă eventual). Asta i-ar lovi direct.
Viața de lux ca obișnuință: Frații Tate sunt extrem de obișnuiți cu confortul maxim (mâncau doar la restaurante fine dining, se deplasau numai cu șofer, climat control total). Detenția i-a privat de aceste obișnuințe – Andrew s-a plâns de condiții (ex. că e frig și are doar un tricou). Aceasta a generat la el reacții fizice (a început să aibă probleme de sănătate reale sau imaginate). Lipsa de obiceiuri austere e o vulnerabilitate: pe termen lung la închisoare, adaptarea lor ar fi grea și i-ar putea demoraliza sever. Deja Andrew a manifestat stres (posibile atacuri de panică reinterpretate ca “suspect cancer”). Autoritățile cunosc acest punct slab – nu e exclus să fi folosit condițiile vitrege de la arest preventiv deliberat ca să-l “înmoaie”.
Atasamentul de rețele sociale și atenție: Un penal comun poate duce viață fără social media, dar pentru Andrew lipsa de prezență este chin. În primele zile de arest, neavând internet, a trimis prin avocat scrisori zilnice către echipa social media – practic, nu poate tolera să nu fie auzit. Aceasta e o vulnerabilitate: cine controlează accesul lui la public, îl controlează mental întrucâtva. Dacă, de pildă, i s-ar interzice complet postările (posibil odată ce procesul intră în ultima fază), Andrew ar suferi psihologic – i-ar fi tăiat lifeline-ul.
Impulsivitatea ca slăbiciune juridică: Tocmai reacțiile impulsive le-au dat anchetatorilor muniție – exemplu, Andrew a scris nepotrivit în mediul online, reacții ce acum sunt folosite contra lui. E de așteptat că sub stres, ar putea iar spune/fac ceva incriminant. Avocații lui încearcă să-l țină disciplinat, dar uneori tweet-urile lui scapă (ex. a amenințat voalat un procuror – vulnerabilizându-și cazul prin percepția de nerespectare a justiției).
Posibile legături incriminante cu clanuri: O vulnerabilitate emergentă e că cineva din DMS ar putea să-l înfunde. Dacă clanul vrea să negocieze pedepse mai mici pentru ei, ar putea livra informații (ex. “da, am spălat bani cu Tate” – confirmând spălarea de bani). Frații nu controlează deciziile clanului – deci sunt vulnerabili la ce vor face foștii parteneri. Oricând un membru DMS poate întoarce foaia cu un plea bargain care să implice Tate, punându-i într-o situație și mai dificilă legal.
Angrenajul financiar înghețat: Cu conturile blocate și bunurile sechestrate, sursele de venit li s-au redus drastic. Chiar și Hustlers U (Real World) a scăzut căci reputația lor e afectată. Asta e o vulnerabilitate: nu mai pot finanța indefinite o apărare de top sau stilul de viață al familiei extinse. Dacă procesul se prelungește și averea rămâne blocată, pot ajunge în dificultate financiară – ceea ce i-ar forța să facă greșeli (ex. vânzare precipitată de crypto – vizibilă autorităților).
Risc emoțional față de copii: Tristan are acum un copil mic – potențial, devine vulnerabil emoțional (ar putea accepta un compromis legal doar ca să poată fi cu copilul). Andrew nu are copii recunoscuți (dacă ar avea, s-ar activa poate și la el vreo brumă de umanizare). Oricum, existența nepotului (fiica lui Tristan) i-a atins – Andrew spunea că îi e dor și că îl supără că nepotul crește fără tată. Astfel de falii emoționale pot fi exploatate de procurori (de ex. ar putea sugera: “dacă recunoașteți vina, vă dăm o pedeapsă mai mică și ieșiți să vă vedeți copiii mai repede” – dilema morală).
Dependenta de doping sau substanțe: Există zvonuri că Andrew ar fi folosit steroizi anabolizanți (majoritatea luptătorilor de nivel înalt au, la un moment dat). Dacă e adevărat, se poate ca arestul să-l fi găsit într-un moment de “crash hormonal”, ceea ce afectează starea de spirit (un indicator: se specula că “pata pe plămân” era de la steroizi - nepotrivit, dar surse med spuneau că testul ar fi arătat un granulom, posibil de la doping). Retragerea de la eventuale stimulanți i-ar face iritabili, deprimați. Inclusiv posibila consumație de alcool – Tristan se știe că bea mult – in detenție nu are acces, deci withdrawal.
Susținerea publică volatilă: Ei se bazează pe sprijinul fanilor. Dar dacă procesul tot aduce dovezi oribile (poate se vor publica testimonii grafice despre viol etc.), o parte din suporteri s-ar putea întoarce contra lor. Vulnerabilitatea aici: dacă devin abandonați de opinia publică reacționară (de exemplu, dacă Fox News se delimitează la un moment dat), moralul lor va suferi. Simt nevoia de a fi eroi pentru cineva; dacă devin paria chiar și pentru alt-right, vor fi izolați complet, mental zdrobiți.
Supraîncredere juridică: Ei sunt atât de siguri pe farmecul lor și pe “nevinovăție” că ar putea refuza oportunități legale de compromis. Deja se zvonea că DIICOT le-ar fi oferit posibilitatea să recunoască parțial pentru o pedeapsă mai mică, dar ei au refuzat, crezând că scapă total. Aceasta supraîncredere e o vulnerabilitate – pot rata ocazii favorabile crezându-se invincibili. Avocații buni încearcă să-l tempereze, dar Andrew mai face după capul lui.
Tristan ca veriga mai slabă: Tristan este mai emotiv (plângea la funeralii, a părut mișcat sincer de nașterea fiicei). E vulnerabil la situația grea – sunt indicii că în arest era mai abătut decât Andrew care scria belicos. Dacă presiunile măresc (de ex. o eventuală condamnare în primă instanță), Tristan ar putea ceda și eventual căuta deal separat – e speculativ, dar e un potențial. Andrew, ego-ul nepermitându-i, nu ar ceda. Această divergență e o vulnerabilitate: sistemul ar putea forța o fractură fraternă (clasic, promit unuia clemență pentru cooperare împotriva celuilalt). Deși improbabil să trădeze, e totuși singura fisură umană posibilă.
Predictori comportamentali:
Dacă li se prelungește procesul sub control judiciar, probabil vor escalada retorica online treptat. Andrew și-a temperat puțin tonul în arest la domiciliu, la început, de frica rearestării. Dar pe măsură ce vede că tot e ținut, e posibil să devină din nou virulent pe Twitter (predictor: tot mai multe postări sfidătoare, ori chiar dezvăluiri din dosar – ceea ce i-ar pune în conflict direct cu instanța).
Posibil comportament de fugă: Sub control judiciar, tot ce-i împiedică să fugă e supravegherea și raționalitatea că i-ar agrava situația. Dar dacă simt că totul e pierdut (de ex. la o condamnare în primă instanță cu executare), ar putea încerca să părăsească România clandestin. Andrew are relații în Serbia și Dubai – ar putea concepe un plan. Au resurse ascunse, deci nu pot exclude complet. E un predictor de risc – diaspora reacționară speculează deja “poate scapă Top G cu elicopterul, haha”. Realist, e dificil cu monitorizarea actuală, dar nu imposibil (controlul judiciar se bazează mult pe încredere – nu au brățări electronice 24/7).
Apariția de noi conținuturi: Ei și-au filmat viața intens. E de așteptat ca, odată limitat online, să recurgă la “documentare” pregătite din timp. Au tot insinuat că dețin imagini și înregistrări care îi absolvă (ex. Andrew zicea că are 6 ore filmate constant în casa lui și că nimeni n-a fost legat – e posibil să scoată out-of-context fragmente video cu fetele zâmbind pentru a-și pleda nevinovăția online). Acest comportament – de a-și face singuri justiția mediatică – e foarte probabil dacă simt verdict defavorabil. Poate vor lansa un “documentar Tate” pe Rumble, autoprodus, ceea ce ar tensiona situația juridică (de obicei contravine ordinelor de confidențialitate).
Engagement cu scena politică: Andrew a anunțat în 2022 că vrea să lanseze un partid în UK numit “The Truth Party”. Inițial părut glumă, el totuși a investit în branding (a înregistrat marca “BRUV” – asocieri de “Britain United against victimhood”). Dacă scapă, e previzibil că ar încerca să capitalizese suporterii într-o mișcare politică anti-sistem, eventual candidând europarlamentar. Această direcție era clară la el: “intrarea în politică pentru imunitate și influență”. Chiar dacă nu scapă, s-ar putea vedea suporterii încercând să-l includă (ex. FvD Olanda i-ar putea propune prin 2026 un loc onorific).
Posibilă renunțare de fațadă la unele idei: Dacă instanța îl forțează (de ex. condiție pentru o pedeapsă mai mică), Andrew ar putea public recunoaște greșeala unor afirmații. E contra naturii sale, dar a dat semne că e flexibil tactic. Ar putea face un pseudo-apology (“am fost neînțeles, condamn violența contra femeilor etc.”) ca să obțină indulgență. Ar fi un comportament calculat, dar tot pattern manipulator.
Emigrare permanentă în caz de eliberare: Dacă cumva scapă nevătămați de proces (achitare), e foarte probabil să părăsească definitiv România (Andrew a și zis “dacă scap, nu mai calc pe aici”). Se vor duce în jurisdicții cu risc scăzut de extrădare: EAU sau poate Rusia (au glumit o dată: “ne refugiem la Moscova dacă devine prea anti-masculin Occidentul”). Aceasta ar fi un comportament previzibil de evitare a riscurilor viitoare – învățând lecția, nu vor mai sta în țări unde pot fi arestați ușor.
Comportament filantropic ostentativ: Andrew și Tristan ar putea încerca să contracareze imaginea negativă prin gesturi filantropice (ex. donează la un orfelinat, finanțează o școală). Andrew în detenție spunea că plănuiește un fond pentru victimele traficului (ironic). E posibil să o facă totuși, doar ca PR – e un predictor bazat pe modul cum reacționează narcisicii la disonanță: vor să arate lumii “sunt bun, uitați”.
Continuarea conspiraționismului: Indiferent de outcome, Andrew va menține narațiunea că a fost persecutat. Dacă e condamnat, va spune că a fost un proces politic fabricat (și fanii vor crede). Dacă e achitat, va spune că tot procesul a fost să-l sperie să tacă. Astfel, un predictor sigur e că nu-și va recunoaște niciodată vina. Va continua să pretindă că tot ce s-a spus despre el e ori minciună, ori exagereare.
Tristan și viața de tată: E de așteptat ca Tristan, dacă iese liber, să încerce să se pună la casa lui într-o anumită măsură – a declarat că vrea să-și crească fiica altfel decât au fost ei crescuți. Deci un predictor comportamental e că Tristan s-ar putea retrage treptat din lumina reflectoarelor (cel puțin comparativ cu Andrew) și se va ocupa de familia sa. Andrew, neavând soție sau copil oficial, nu are asta – el va continua show-ul.
Risk assessment:
Riscuri moderate spre ridicate de recidivă: Având în vedere lipsa oricărei remușcări, dacă ar rămâne nesancționați, sunt șanse mari să revină la exploatarea sexuală sub alte forme, poate într-o altă țară. Ar putea recruta din zone mai ferite (Asia de SE, Africa) crezând că scapă. Chiar sub supraveghere, ar putea delega altora. Ei consideră oricum că “n-au făcut nimic rău”, deci nu au inhibiții morale să repete.
Riscuri de radicalizare a fanilor: Persoanele influențate intens de Tate și frustrate pot escalada spre violență sexuală reală (deja s-au raportat cazuri de fete agresate cu replica “Tate says he owns you”). E un risc societal – nu direct imputabil lor penal, dar generat.
*Risc de *"martyrdom effect"**: dacă primesc pedepse lungi, pot deveni și mai influenți ca simbol printre grupurile misogine, la fel cum ideologii închiși devin sfinți pentru cauză.
Riscuri legate de "instrumentalizare externă": cum ziceam, rușii sau alt-right-ul pot încerca să-i folosească; asta poate crea tensiuni diplomatice. Dacă de ex. rușii i-ar oferi azil, ar fi problemă de securitate pentru România (un fugar celebru protejat de adversarii NATO).
Riscuri de securitate personală: Dinsre clanuri – dacă DMS crede că Tate ar putea să colaboreze, i-ar considera un risc. E cunoscut că interlopii se pot răzbuna pe "slabii" care cedează. Deci, la modul extrem, integritatea lor fizică poate fi amenințată de foști aliați dacă se simte vreun pericol. De exemplu, Costel Corduneanu, renumit criminal, nu ar privi blând dacă ar suspecta că Tate ar coopera cu DIICOT implicându-l.
Riscuri financiare pentru asociați: Cei din War Room care au investit în schemele Tate pot suferi pierderi majore (deja unele cryto DADDY s-a prăbușit). Ar putea genera litigii viitoare (membri War Room dezamăgiți dându-i în judecată pentru fraudă, de ex.).
Riscuri de retorsiune judiciară altundeva: Marea Britanie e determinată să-i judece. SUA – posibile investigații de trafic (de ex. victima americană – dacă FBI consideră că recrutarea a avut element transfrontalier, pot acuza conspiratie de trafic de persoane, chiar dacă faptele s-au petrecut în RO). Asta prelungește incertitudinea și după finalul procesului din România, deci chiar dacă scapă aici, riscă arest altundeva (similar cu Julian Assange, persecutat de mai multe jurisdicții).
Riscul de influence decline: În eventualitatea în care se demonetizează complet brandul Tate (prin pedepse, cenzură extinsă etc.), rețeaua Hustlers U se va risipi – lăsând mii de tineri posibil deziluzionați, care pot cădea pradă altor extremiști (poate se duc la fenoemne tip Andrew Anglin, neonazi). E un risc emergent: vacuumul lăsat de Tate ar putea fi ocupat de ceva și mai radical.
În general, riscurile evidențiază că frații Tate au catalizat fenomene dincolo de persoana lor. Gestionarea situației lor devine nu doar chestiune de justiție penală, ci și de politici publice (educație, securitate cibernetică, cooperare internațională).
LIVRABILE
Cronologie detaliată: (am prezentat deja la secțiunea 1 o cronologie amplă, care poate fi adaptată ca deliverable separat, stil listă de evenimente cu date; la nevoie se poate extrage fix textul de acolo).
Harta relațiilor și conexiunilor: În format vizual, ar conține cercuri:
Frații Tate în centru.
Legături către:
Georgiana Naghel (săgeată: complice/admin financiar).
Luana Radu (complice/coord. fete).
Sebastian Vieru (asociat/business, legătură cu DMS).
Clanul DMS (Doroftei, Mihăiță, Sorin) – parteneri cazinouri.
War Room Members (global) – alianță transnațională.
Hustlers University Students (113k la apogeu) – rețea de marketing afiliat.
Platforme social media (TikTok, Twitter, Rumble – canale de difuzare).
Susținători externi proeminenți: Trump (via emisari), Baudet, Carlson.
Victime identificate – care unele devin susținătoare (Beatrice, Iasmina).
Oponenți publici: Greta Thunberg (exemplu de conflict viral) – rețeaua conflictuală adăugată.
Relațiile cheie:
Frați <-> complice (Naghel: administrativ și relație personală; Radu: operational).
Frați <-> Clan DMS (economic/business).
Frați <-> Vieru (Vieru liant frați cu DMS).
Frați <-> War Room (frați conduc War Room – cerc exclusiv de “brothers”).
Frați <-> Hustlers U (frați fondatori/mentori – studenții promotori conținut).
Frați <-> Susținători alt-right (aliat ideologic).
Frați <-> Autorități (adversari: DIICOT, curți).
Frați <-> Victime (inițial manipulate, acum majoritatea acuzatoare, 2 transformate în susținătoare).
Evaluare comprehensivă a riscurilor:
Risc social: propagarea misoginiei la tineri – necesitatea programelor de contracarare.
Risc de securitate: posibil radicalizare violentă a unor fani, eventuale revolte online ce scapă controlul (cyberbullying masiv la adresa acuzatoarelor – a și avut loc; unele victime au primit amenințări de la fani, conform avocaților).
Risc reputațional internațional: dacă nu e gestionat corect, cazul Tate poate fi folosit ca exemplu negativ privind statul de drept (de ex. dacă ar fi achitați în ciuda probelor, ar fi un scandal mediatic global – “România nu face dreptate victimelor traficului”).
Risc recidivă: cum discutat, destul de ridicat dacă scapă.
Risc cenzură vs libertate: platformele vor fi tot mai presate să delimiteze discursul instigator – se intră într-o zonă gri unde trebuie calibrat (nu vrei cenzură excesivă, dar nici toleranță la incitare de gen).
Impact politic: Frații Tate pot influența discuția electorală în Occident (ex: în campania prezidențială SUA 2024, cazul lor ar putea fi instrumentat, determinând reacții de ambele părți ce polarizează și diaspora română etc.).
Risc personal: s-a menționat securitatea fizică (ex. n-ar fi imposibil un deținut extremist feminist să-l atace pe Tate în închisoare – e un scenariu extrem, dar de notat, cunoscut fiind că violatorii nu sunt iubiți în pușcării).
Predicții și scenarii: (secțiunea 8b a acoperit-o)
Achitare (scenariu minor probabil) – ar duce la revenirea lor flamboyant, intensificare activism etc. (Scenariu Victory pentru Tate, risc mare pentru societate).
Condamnare moderată (5-7 ani) – e scenariul median: vor sta o perioadă, apoi eliberați, posibil moderați. Totuși, vor rămâne eroi pentru un nucleu. Risc mediu controlabil.
Condamnare lungă (10+ ani) – vor dispărea pe durata detenției, dar devin martiri și pot inspira replicatori. După eliberare, vor fi mai în vârstă (40-50), poate nu mai relevanți pentru tineri, dar pot încerca rebrand, scrie cărți.
Eșuarea justiției (evadare, extrădare amânată indefinite) – ar complica masiv reacția societății (fanii ar jubila, adversarii ar fi furioși). Ar fi un fiasco pentru România dacă fug, de ex.
Recomandări pentru monitorizare:
Monitorizarea permanentă a canalelor War Room pentru a vedea planuri (dacă pun la cale vreo acțiune, protest).
Monitorizarea social media globală pentru indicatori de incitare la violență legați de caz (de ex. trending "kill accusers" – până acum nu a degenerat, dar e de urmărit).
Cooperare internațională sporită între organele de aplicare a legii pentru a urmări eventualele mutări de capital de pe un continent pe altul legate de ei (lefter accounts in diaspora).
Program de contramăsuri în școli – deja implementat uneori – dar de extins (să devină politic publică explicit "educație contra misoginiei online").
Continuarea eforturilor de demontare a narativelor false: autoritățile (DIICOT, Poliția) să comunice clar stadiul legal – lipsa de claritate e folosită de conspirativi (ex. cineva zice "victimele au recunoscut că au mințit", un comunicat oficial care să contrazică prompt astfel de dezinformări ar fi util).
Protejarea victimelor: suport psihologic, protecție identitate – altfel sunt vulnerabile la doxxing și vendeta din partea suporterilor Tate.